Bine mai zicea un parinte, si anume, ca ispita cea mare a veacului acestuia -chiar de va fi sa fie ultimul!-, vine de la frati. De la fratii mincinosi. Fratii mincinosi nu sint dintre "neamuri", ci sint dintre si printre ..crestini. Si cu anevoie este noua a-i cunoaste. Pentru ca sint...deghizati.
Cel mai ades, ei au Biblia-n mina şi mai au, mai nou, şi o Televiziune pe post de Amvon si ..vorbesc despre şi de Dumnezeu. E plin vazduhul de vorbele lor! E plin vazduhul de cuvintele..."fratilor!"
Ei vorbesc de Dumnezeu, ba inca si propovaduiesc Evanghelia, dar au alt interes, decit cel crestinesc. E cam ca atunci cind doi oameni planuiesc sa plece la un drum si chiar pleaca, pornesc impreuna, dar la o intersectie, unul dintre ei o ia in alta directie. Iar cel ramas pe cale isi da seama ca celalalt, semenul lui, poate chiar fratele lui, nu fusese in acelasi duh cu el. Isi da seama ca omul care plecase cu el la drum, plecase doar ca sa-i intinda lui o cursa!!!..
...Iar cel cazut in cursa isi aduce aminte de cuvintele psalmistului, care zice: " tu omule, care te-ai infruptat cu mine, din BUCATE, in Casa Domnului si ai slujit dimpreuna cu mine lui Dumnezeu; tu, cel pe care il vedeam slujid lui Dumnezeu", te vad acum slujind Diavolului?!!...
Da. Asa sint fratii mincinosi. Si sint din ce in ce mai multi! E plin vazduhul de vorbele lor...mieroase!
......................................................................................................................................................................................................................................................................................................
Nu mi-a placut niciodata ca cineva sa ma apeleze cu apelativul: sora. Am avut cindva, mai de multisor, cu cineva chiar un "usor" conflict pe chestiunea aceasta. Ii postasem un comment pe un blog al sau, si fiindca eu il cunosteam, stiam exact cine este, i-am zis prescurtat : Laur. Apoi el, "ofensat" de ceea ce scrisesem acolo (deh' adevarul doare!), mi-a scris un mail. Si mi s-a adresat cu: soră. Wow, am luat foc! Si i-am raspuns instant, rugindu-l sa nu mi se mai adreseze cu acest apelativ: soră. Imediat am primit un alt mail, in care, promitea sa nu-mi mai spuna asa, cu conditia ca nici eu sa nu-i mai spun Laur. Ei si! Nu i-am mai zis. Paguba-n ciuperci!..
Cum sa-i explic lui, ca eu nu pot fi soră cu cineva care a "vazut " un semen in nevoi, i-a auzit strigatul, dar el a trecut mai departe pe carare (a Blogului lui!; acolo unde semenul strigase ), facindu-se ca nu a vazut si nu a auzit...
A mai urmat intre noi citeva schimburi de mail-uri in care incerca sa-mi explice, in privat (adica pe mail, nu pe Blog, unde commentasem eu deschis!), cum ca bla..bla...a facut el si a dres el...Numai ca eu i-am taiat-o scurt si-i contraargumentasem, nu pe mail, ci direct pe Blogul lui, că-i doar vorbărie goală ce-mi spune şi i-am mai citat că: înşiră "cuvinte goale, ce din coadă au să sune"... Si chiar i-am zis, la un moment dat: cum iti explici tu, L ( l-am diminuat de tot!!! ) ca eu iti scriu pe Blog si sustin acolo, sus si tare, ceea ce am de spus, cu argumente, iar tu imi raspunzi in privat, prin mail? Ti se pare corect asa? Argumentaza-mi acolo! Vino "frate" cu argumente solide, într-un dialog deschis. Nu ma aburi in privat cu scîncete de copil ratacit in...tranzitie cu Evanghelia-n mina...şi cu cîrdul de pelerini aburiţi -de excesiva voastră publicitate mascată-, după tine...
Si, fiindca n-avea argumente, nu i-am mai fost lui..soră!
.................................................................................................................................................................................................................................................................................................
Personal, ma feresc sa utilizez acest cuvint soră/frate, pentru simplul fapt ca..ma tem..ma tem, ca nu cumva, cine stie cum, din nebagare de seama, sa o iau pe un alt...drum!...făcîndu-mă frate minciunii!
Şi apropo de acesti fraţi, ai MINCIUNII, vă-ntreb: ce-avuserăţi, "oameni buni", "fraţilor" -ca să fiu în subiect-, cu imaginile din Blogul meu, "Jandarmeria Ortodoxă?" Am făcut cumva atingere unora dintre cei cărora slujiţi? Păi postasem acolo o copie după un Act Original, emis de catre Arhiepiscopia Bucureştilor. Ce v-a deranjat , pe voi, frăţiorilor, admini ai site-ului ( CRT ORT la care prestez şi eu, aducîndu-vă rating -aşadar, ceva părăluţe!!- )? Pe cine supără adevărul? Pe Hristos în niciun caz! Am să mă ostenesc să postez iarăşi Circulara aia, emisă de fraţii voştri din Deal, BULA aia PATRIARHALA. Bucuraţi-vă şi vă veseliţi!, că plata minciunii este ...in Ceruri!
10 05 2013
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu