Vin colindatorii, de Marian Ilie

Vin colindătorii

                     de Marian Ilie

Deșteptați-vă  români  în zori

Că vă vin le geam colindători

Bună dimineața să colinde

Sufletelor voastre suferinde

Ori de bucurie luminate

Vor ura belșug și sănătate

Au pornit colindători de-aseară

Să vesteasc-a două mia oară

Nașterea de Prunc dumnezeit

Ce-o vestiră magi din Răsărit

Rod ceresc din pântecele Mumii

Voievod al Mântuirii Lumii

Ascultați - așa cum vă spuneam

V-au venit colindători la geam

Au bătut nămeți și ceață deasă

Să v-aducă-nseninare-n casă 

Ascultați-le colinda gravă

Umpleți-vă sufletul de Slavă

Preamăriți-L  dar  pe Cel de Sus

Care ni-L trimise pe Iisus

În alcătuire de pământ

Și de nesfârșit binecuvânt

Să plătească în Eternitate

Cu-al Său trup lumeștile păcate

(Din volumul "Cuvintele, ah, cuvintele!...", lansat luna trecuta)

Pilda celor poftiti la cina; Predica din 13 12 2015

Predică a Pr Calistrat

Nicăieri nu găsiţi Viaţa! Toate religiile duc la un final apoteotic.
Vedeţi ce spune budismul? Reâncarnare şi Absolut!
Te faci când gândac, când ţânţar, când elefant, când cal, când gaina, când floare, când pisica.. tot ce vrei! Nu mai Dumnezeu nu te poti face!
Ce sunt sfinţii? Sfinţii, sunt casnicii lui Dumnezeu şi prietenii oamenilor. Deci, iată!
Dumnezeu nu a dat cu bagheta cum a spus cândva bătrânul Papa Francisc, că nu şi-l închipuie pe Dumnezeu ca pe un magician, vorbind de Big Bang, cum se face Lumea şi Pământul.Dar în Evanghelia lui Ioan şi în Cartea Facerii, Referatul Biblic scrie clar!
Deci nu aşa: "Nu mi-l închipui pe Dumnezeu ca pe un magician care dând din băţ că toate să se facă!" Nu!
Aşa: "TOATE CU CUVÂNTUL LE-A FĂCUT!"
Femeii gârbove cu nasul în pământ, Hristos i-a spus "Fiică eşti dezlegată!" şi s-a sculat dreaptă! Pe cel cu mâna uscată ia- spus: "Iertat este păcatul tău!" şi s-a vindecat. Slăbănogului i-a spus: "Ridică-te!" şi s-a ridicat!
Deci Dumnezeu nu face minuni la nivelul nostru, cum te uiţi tu pe scenă când scoate magicianul porumbei din mânecă! Minunile nu se pot explica!
DIMENSIUNEA DE MINUNE NU ESTE LA NIVELUL MINŢII UMANE!!!
S-a dus un filosof la un călugar în pustie şi a crezut că-l dă pe spate. Auzise el că ăştia care stau în pustie şi flămânzesc până delirează, vâd fel şi fel de lucruri. Aşa se explică ştiinţific că dacă nu mănânci, nu-ţi funcţionează creierul şi ai halucinaţii.
Alea sunt minunile spirituale în viziunea "oamenilor moderini". Şi-i spune;
- Părinte, stai aici în pustie de atât amar de vreme! Ia expliăa şi mie, cum este cu fecioria asta la Maica Domnului! Şi bătrânul îi spune:
- Hai să ne odihnim pe piatra!
Şi a luat toiagul său şi a spus:
- Frate, n-aş putea să-ţi explic, dar un sfat am să-ţi dau! Prin taină, fecioară înainte de naştere! Şi când a lovit cu toiagul, în faţa filozofului, din pământ, a ieşit un crin şi a înflorit pe loc. Filozoful s-a blocat.. Apoi.
- Fecioară în timpul naşterii! Şi iar a lovit cu toiagul. Iese alt crin din piatră şi înfloreşte la fel. Şi când mai dă o dată în piatră cu toiagul, spune:
- Fecioară după naştere! Şi a ieşit alt crin! Şi-i spune:
- Când ai sa pricepi cum au crescut ăştia, ai să pricepi şi Taina Fecioriei!
Şi l-a lăsat pe filozof şi a plecat! Deci vedeţi? Astea sunt minuni!https://youtu.be/_Clu3kWDa5w

L-am întîlnit pe... Contele Incappucciato

L-am întîlnit pe... Contele Incappucciato

Concis și la obiect, sigur pe sine și pe ”doctrina” sa, Contele Incappucciato, a reușit să-mi atraga atenția și o oarecare simpatie la o Conferință unde niciun alt vorbitor nu a făcut-o, cel puțin nu în același grad! Îi citisem cărțile, știam ce are de spus, dar..nu-l întîlnisem și, iată că a venit ziua! Nu că-mi ardeau călcîile (să-l întîlnesc) dar...nah, ca să fim în TREND, ce ți-e scris, în frunte ți-e pus!!...

 Tocmai mă ridicasem să plec, plictisită de-a mai asculta atîta vorbăreală, și cînd Contele a fost anunțat, m-am reașezat pe scaun, mi-am scos, din nou, ”ustensilele” (de-abia strînse) și le-am pregătit de LUCRU ( Nikonu' și ZOOM -reportofonul, pixul și carnețelul pt notițe), am ciulit urechile și am căscat bine ochii...

 Omul acesta chiar are CEVA de transmis! Omul acesta chiar ȘTIE cîte CEVA!! Cu mult mai mult decît alții care pretind că știu...și care, în genere, bat cîmpii, bine de tot, pe aceeași TEMĂ!!

Pe la CONFERINȚE, de regulă, vorbitorii cam BAT CÎMPII cu grație ( Îi ascult cu stoicism!Ce să faci? Nu-i ușor lucru să fii fotoreporter!! Obrazu' subțire, cu cheltuială -energetică- se ține!!)! Ei, bine, NU! Contele nu mi-a ucis neuronii definitiv! Chiar m-am relaxat! Căci ”Contele” (o juma'de buletin) a fost foarte la..OBIECT! A vorbit despre: Karmă. Destinul, dacă vreți!

Cazul prezentat? Un individ născut sub ZODIA Capricornului, cu ascendent în nuș-care Zodie și cu NODURI pe nuș-unde... Ahh..Capricornii ăștia!!

M-a făcut mama ”vrîncean”... pardon, Capricorn!!

Habar n-am unde mi-e ASCENDENTU' (că nu mai țin minte ceasu-n care am venit pe lumea asta; eram prea... mică!!; un cocoloș de carne, fără minte! De-aveam minte, nici bătută nu veneam!!), dar știu că Dumnezeu dispune...

Doamne, TATĂ CERESC, binecuvîntează-l ACUM pe un copil al Tău cu ROUA Harului Duhului Sfînt, întru Iisus Hristos Mîntuitorul, întru CARE ne dai nădejde!
 

Nu sînt un sfînt, de Nicolae-Nicoară-Horia

Nicolae Nicoară-Horia

 

 Arad ·

Nu sunt un sfânt...
Duminică, 13 Decembrie 2015
Nu sunt un sfânt venit dintre stele,
M-au născut părinții, devreme, târziu?
Am și eu păcatele mele,
Multe, puține, nu le mai știu...

V-am spus deseori că îmi place cuvântul
Să-l rostesc și să-l scriu pân' la durere,
Cât de-albastru și de simplu-i veșmântul!
Iar sufletul meu e mereu la vedere.
Nimic din mine nu-i din import,
Și lutul acesta e atât de fierbinte!
Nu sunt un sfânt, chiar dacă port
Din numele lui silabele sfinte;
În lumea aceasta și eu am un rost,
Până când obosit de aici mă voi duce,
Nu sunt un sfânt, Unul Singur a fost,
Răstignindu-I păgânii Iubirea pe cruce...
Nicolae Nicoară-Horia

Rugăciune; de Mihail Eminescu

Rugăciune

Știați că Eminescu a scris o...frumoasă rugăciune ?

Noi ce din mila Sfântului
Facem umbrã pãmântului,
Rugãndu-ne'ndurãrilor,
Luceafãrului mãrilor.
Ascultã-a nostre plângeri,
Regina peste îngeri;
Din neguri te aratã,
Luminã dulce, clarã,
O, Maicã Preacuratã
Si pururea Fecioarã, Marie!
Crãiasã alegându-te,
Îngenunchem rugându-te:
Înaltã-ne, ne mântuie
Din valul ce ne bântuie.
Fii scut de întãrire
Si zid de mântuire.
Privirea-ti adoratã
Asuprã-ne coboarã,
O, Maicã Preacuratã
Si pururea fecioarã, Marie!

Mihai Eminescu a
scris aceasta Rugaciune, care a fost recitata in limba
romana de catre Papa Ioan Paul al II-lea la Vatican

Viață visată, de Vasile Tudorache

Vasile Tudorache

24 Mai · editat

~ Viața visată ~
Am plecat într-o toamnă din sat
Visând la o viață plină de bani
Treceam bucuros frontiera de stat
Cu pașaportul în mână și tânăr de ani

M-am despărțit tare greu de părinți
Și doi copii în brațe țineam
Soția plângea cu lacrimi fierbinți
Căci tineri pe atunci ce mult ne iubeam
Bunica mi-a adus o mână de mere
Bunicul săracul mă strânse cu foc
Și am plecat plin de durere
Într-o țară străină nu știu când mă-ntorc
Și de atunci trecură mulți ani
Bunica s-a stins bunicul și el
Pentru o viață visată în bani
Sunt tot mai străin de casă și fel
Și mi s-a dus din viață un sfert
Mi-e părul cărunt duc lipsă de ani
Azi inima-mi bate obosită în piept
Pentu o viață visată în bani
Îmi plouă-n priviri și-n gând laolaltă
Nu am făcut nici bani nici averi
Doar un străin am fost viața toată
S-au dus 15 ani parcă au fost ieri
~ Vasile Tudorache~

Sf Varvara, Protectoarea minerilor; Barbu Costică

Barbu Costica

14 ore · editat

Sfânta Varvara
(în amintirea minerilor-tata, fratele, cumnatul)
Azi, frumos cântă fanfara
Tânguindu-se în cânt
Prinos dăm,Sfintei Varvara
Noi, lucrătorii sub pamânt!

Cu lumina de lămpaş
Deasupra de cozoroc
Lucrăm şi venim acas'
Dacă o fi să avem noroc!
Vagoneţi şi minereu
Târnăcop, topor, lopată
Şi un gând ce e mereu
-Mai vedem soarele odată?
Asta e, aşa ni-i viaţa
Ăsta e al nostru ţel
Iubim luminiţa(viaţa)
De la capăt de tunel...
Chiar iubim această viaţă
Mai intens, căci ne e greu
Să fi jos...(şi) la suprafaţă
Gândul să-ţi fie mereu!

Vine MOȘU! Care MOȘ??... Moșu' cu ORDONANȚA DE URGENȚĂ!!! Desființarea Buticurilor in favoarea Maga Image-urilor!!!

Mai sînt două zile pînă la Sf Nicolae...
Cobor la Butic să-mi cumpăr o sticlă cu Apă PLATĂ. Apa de la robinetul meu e cam ca frunza tîrzie a toamnei. Ruginie!! Foarte...
Cobor în papuci de casă. La ce bun să-mi mai încalț pantofi de stradă, din moment ce am la scara blocului un Mic Butic. E el aproape falimentar de cînd cu KFCiul răsărit peste noapte vis-a-vis și de cînd cu ANGSTurile, SHOP and GOurile de primprejur și cu ditai MALLurile de prin plin centrul Capitalei, cu MEGA IMAGEurile cîtă frunză și iarbă, peste tot, dar încă rezistă!!
 Așadar, constatînd că am rămas fără apă de băut, cobor în garbă scările. Ajung la Butic: ÎNCHIS! Ce-o fi cu Vali, de-a închis?, mă gîndeam. oi fi încurcat eu zilele. Poate o fi duminică, zi cînd are închis. Mă uit înăuntru, pe geam: GOL!! Opsss! Căutînd cu privirea o zăbrea mai largă, ca să pot vedea mai bine în interior, îmi sare în ochi un afiș:

Oameni buni, în ce lume trăim??
Păi, dacă-i pe-așa, ar trbui închise toate Buticurile din București!
Da, la noi Blocul este ”expertizat tehnic” (de la nouăsute-toamna; ba a fost pe Listă la poziția Nr 1, multă vreme! Apoi, după ce unu-altu' a făcut PERMUTĂRI de consolidare cu prioritate prin București, blocul meu nu mai era cap de listă, number one!!; deci, nu mai prezenta un pericol atît de mare ca acum 26 de ani!! Hmm...) și i s-a atașat o BULINĂ ROȘIE: ”risc seismic grad 1”, și..GATA!! Sîntem salvați!!! Mi-a mai trimis acu' vreo doi ani, primarele de la 5, Vanghelică Almanahe, o gentuță, un gen Trusă Anticutremur, așa că...MĂ SIMT ÎN SIGURANȚĂ acum!!
Mă duc la un alt Magazinaș, ceva mai încolo. Acolo trona același afiș, însoțit de un alt afiș. O copie după țidula de întîmpinare, o Contestație, pe care patronul Magazinașului o făcuse la Organele în Drept -DREPTU' MAMII LOR!!!, vorba lui Ioan Săracu a lui Cezar Petrescu...
Oameni buni, dragi românași, părerea mea este aceea că, cu aceste ”Ordonanțe de Urgență”, emanate din mințile unor cretinoizi care dețin în Ro puterea, nu se urmărește altceva decît falimentare tuturor românilor de bun-simț, care mai dețineau încă mici Mgazinașe pe la parterele blocurilor de locuințe, în favoarea MALLurilor, a acestor  mastodonti, a ANGROurilor care s-au ridicat INTEMPESTIV, a MEGAIMAGEurilor rasarite la fiecare colț de stradă (patronate de cine???) și în toate marile orașe ale Românicii noatre!! Păi nu? Păi dacă ne-am lua după ”gradul ridicat de risc seismic”, atunci aproape 95% din locuitorii Bucureștiului ar trebui evacuați, nu doar închiderea, în Regim de Urgență a unor Buticuri în care omul întră pt cîteva secunde/minute... Dacă aici la noi, în Centru, la blocurile vechi, se-ntîmplă să se aplice mizeria asta de ORDONANȚĂ de URGENȚĂ prin care se ordonă  închiderea/desființarea Magazinașelor, atunci cu Buticurile și chiar cu locuitorii din blocurile mai noi (acele ”cutii de chibrituri!” -cum, mai în glumă-mai în serios, le numim noi cei care locuim în blocuri vechi zidite cu spirit de răspundere, din cărămidă pe cărămidă-, din Cartierele Militari, Balta Albă, Pantelimon, etc), ce-ar trebui să se-ntîmple??
Mă-ntreb retoric: CE se-ntîmplă cu noi românii?? Ce se urmărește, de fapt, prin desființarea acestor mici Magazinase??

Antoaneta Rădoi -de la Vrancea

Despre IPOCRIZIE și SOFISME...ENTANGLEMENT și poet post-textualist

  Un text ceva mai vechi al meu de pe Wordpress, dar ff actual. Vă invit la lectură!

Despre IPOCRIZIE și SOFISME….ENTANGLEMENT si..poet post-textualist

Posted februarie 6, 2015 by ivanacristescu in Ipocrizie și sofisme.

 

 

 

 

 

 

Intru pe Feisbuc și găsesc o invitatie la o..Seară de poezie. Io, după cum deja mulți știu, nu mă topesc după poezie, decît dacă ea, poezia, este ca cea a lui Coșbuc: ”Noi vrem pămînt!” sau cum e ”Moartea căprioarei” a lui N Labiș (după mine, cea mai faină poezie de pe mapamond!!)! Lirismele mă bagă-n Spital, subito!!! Și cum mi-e frică de injecții, îmi iau măsuri de protecție.., mai ales că, în ultimul timp mi s-a-ntîmplat să aud și să văd..”cai verzi pe pereți” și să-mi audă urechile multeeeee ”cuvinte goale”…
Sumedenie de ”poeți și ..poetese!!!”, mă asasinează, zilnic, fără milă, pe situri cu pretenții literare, astfel încît, cînd mai dau peste un verset acatării (apropos, îmi place f tare Luminița Zaharia; Felicitări doamnă! Ești UNICĂ! Asemenea lui Petre Moise în muzica psaltica! Felicitări și ție, Petre Moise! Și-mi place Constantin Cristescu, Lupul Alb; Felicitări! Sînteți buni! Și-mi mai plac cîțiva al căror nume îmi scapă acum. Vorbesc de cei din ”poezia română actuală”, la care se referea criticul de la Ed Po…, vol.I, după cum veti vedea mai jos) care să-mi mai mîngîie auzul cu simfonia versului, a rimei și a iambului, plec de la computer și bat mătănii Domnului pentru Harul divin pe care l-a pus în creatura sa, omul, poetul!
Am mai spus, dar o voi repeta, eu sînt pentru ca, fiecare individ să se individualizeze prin Har, nu prin ipocrizie, și să facă fiecare după TALANTUL primit: cel căruia i-a fost harazit dansul, să danseze, cel căruia i-a fost dată mînuirea tîrnăcopului, să-l mînuiască, celui care tre` să conducă tractorul în brazdă să o facă, cel căruia i-a pus Dumnezeu o MUZĂ în destin, să creeze, dar, versuri și așa mai departe…

Care va să zică întru pe Feisbuc. Găsesc o Invitație la o Serată literară. Intru să văd locația! Hmmm! Locul în care nu am fost NICIODATĂ dar…nici nu tînjeam să merg! Dau să văd despre ce EVENIMENT este vorba și găsesc.
 Citesc ceva, un fel de recenzie-recomandare: {”În poezia Adxxxx GRxxxxxx textul e locul în care realitatea și imaginea ei apar într-un continuu ENTANGLEMENT” și “viața îți oferă tot felul de surprize. Imaginația lucrurilor, surori gemene cu amintirea lor, e eliberată de litera rostită la momentul oportun, și rădăcinile lor se împletesc ca o strângere de mâini sub spărtura făcută de ea în zidul incomunicabilității. Atrase în crăpătura timpului, prezența și absența constituie prin alternanța și reflexiile lor cromatismul unei melodii gestuale ce alcătuiește sinestezic, în rotirea sa, vederea recuperatoare a lumii chiar în acest proces de instituire spontană a realului în literă”, după cum observa criticul Mxxxx Mxxxx. Acesta din urmă o consideră pe autoare, în volumul „poezia română actuală” (ed. po…, 1998, vol. I), “cel mai tânăr poet post-textualist” } Uffffff, mă ia capu`! I-auzi frate, ce zice domnia sa Fl  C aici: ” ..realitatea și imaginea ei apar într-un continuu ENTANGLEMENT”. I-auzi bre!!! Au uitatără rumânașii noștri (deveniți poeti, prozatori, critici literari, unii ..formatori de opinie ) limba română! Autentica noastră…limbă română plînge și se tînguiește, cu amar, sub presiunea franțuzismelor, a englezismelor, a neologismelor în general!!! Fiindcă unii dintre semenii noștri au un apetit neostoit pt noutate -neofili i-as numi-, asa incit aceasta însușire devine un fel de maladie a sistemului lor digestiv, căreia, linistiti i-am putea zice neofagie!! Ei reliefeaza adevăruri vechi în cuvinte, nu neaparat noi, ci..sofisticate!!!, cuvinte care pot avea un efect cvasi magic asupra psihicului oamenilor (sau, poate ca chiar aceasta se și urrmărește!!), mizînd pe un efect… placebo… Și, în atare situație, noi, auditoriu, trebuie sa apelăm la memorie și să practicăm  o sporită GIMNASTICĂ MENTALĂ, ca să nu fim acaparați de capcana cuvintelor (fără noimă, a acestor NEOFILI ), ca să nu  cădem de-a dreptul în hipnoza cuvintelor, a vorbelor fără conținut!! și să ni le însușim, mai apoi, ca pe ceva normal, majoritar acceptat; Am observat, de altfel, de multe ori, mai ales în poezie -toți scriu acum poezie, e un trend!!!-, deși nici proza nu stă prea rău la capitolul sofisme de doi bani!!!, la…”cuvinte goale ce din coadă au să sune”…-, că dacă cineva foloseste limbajul traditional e socotit drept un papagal, un incult ori unul care ”se plimba prin literatură cu nasul pe sus, fără a întelege ceva!” -așa m-a descris pe mine dl Fl. C într-un commentariu de pe pagina sa pesonală de Facebook- și, dimpotrivă, dacă unul folosește cuvinte ciudate (cum ar fi ENTANGLEMENT si POET POST-TEXTUALIST si cîte alte kkturi de gen, cuvinte pe cît posibil neuzitate, necunoscute auditoriului, cuvinte care bruiază capacitatea de înțelegere imediată a mesajului transmis celor care audiază discursul, a celor care ar citi..poezia -ce este poezia?, întreb. Și aș răspunde cam așa: Poezia e ceva ce trebuie să curgă, ceva care să te facă să vibrezi cu poetul, cu versul, să empatizezi, nu ceva care să te ducă mai întîi, după citirea unui singur verset, să trebuiască să te duci mai întîi la DEX, ca să te ajute să deslușești cuvinte precum ”entanglement” și alte kkturi sofiste...-), este aclamat ca un OM  MARE ori, poate, chiar un…geniu!!!.-pustiu, aș zice!!! Se face azi prea mult caz de smiorcăite sofisme de doi bani!!  Deh`, sîntem ”oameni de litere”, publicăm cărți, scriem texte, sîntem, așadar…”poeti-textualisti!!!” și/sau mai sîntem moderatori de Cenacluri literare, așadar, formatori de..opinie!!, tre` MUSAI să ne dăm oleacă în stambă, că deh' sîntem docți!!!, măcar așa ca să arătăm că… ”am cu ce măh', am cu ce!!!” Da` ia auzi ceea ce niciodată nu ai mai auzit pînă acum, neicușorule: ”cel mai tînăr poet post-textualist!!”, ne-o descrie criticul M M pe domnișoara poetesa. Iar dl Fl C (moderatorul/coordonatorul Cenaclului Literar din POVESTEA noastră), ne prezintă următoarele: ”În poezia Adxxxx GRxxxxxx textul e locul în care realitatea și imaginea ei apar într-un continuu ENTANGLEMENT și viața îți oferă tot felul de surprize. Imaginația lucrurilor, surori gemene cu amintirea lor, e eliberată de litera rostită la momentul oportun, și rădăcinile lor se împletesc ca o strângere de mâini sub spărtura făcută de ea în zidul incomunicabilității. Atrase în crăpătura timpului, prezența și absența constituie prin alternanța și reflexiile lor cromatismul unei melodii gestuale ce alcătuiește sinestezic, în rotirea sa, vederea recuperatoare a lumii…chiar în acest proces de instituire…”.  Pfuiiiiiii, cîtă imaginație!!, ca să creezi asemenea sofisme!!…Mă-ntreb: cui folosește? La ce ajută? Limbii și literaturii ROMÂNE, în nici un caz! Părerea mea! dar..e doar o..PĂRERE!!!
Apoi, dragii mei, n-am făcut corp comun cu ENTANGLEMENTu` ăsta și nu-s deloc curioasă să ajung la Seara de Poezie la care cineva, necunoscut mie (din pricina nickname-ului pe care și l-a ales!!!; a anonimatului), m-a invitat pe Feisb! Mă tem că poemele fătucuții ăleia, a poetesei, ar putea fi asemenea prezentării făcute de dl Fl C -moderatorul Cenaclului, a Serii de Literatura/de poezie- în introducerea din pagina de Facebook (ca invitatie la Seara de CULTURA românească!!) și anume, mult zgomot pentru…prea puțin și mergînd acolo să am parte de o pleiadă de sofisme deșănțate, care să mă scoată din uz în loc să-mi creeze o stare de comfort spiritual. Deși…s-ar putea să mă-nșel! Și poetesa ori poetul să fie deasupra  …sofismelor exprimate ca-n prezentarea de mai sus de dl F C, cel care ne recomnadă Seara Literară și pe poet/ă! Dea Domnul să fie așa, deși, pe mine, intuiția nu m-a înșelat NICIODATĂ! Așa că..n-am chef să risc! Mai ales că afară plouăă, plouăăă, plouăăăăăăă…
Te salut, VOIOS, generație de..”tineri poeti-textualiști! la care realitatea și imaginea ei sînt într-un continuu ENTANGLEMENT”. Ce să-i faci? ”Viața îți oferă tot felul de surprize”. Surpriză, și încă una mare, a fost și pentru mine să descopăr că n-am putut avea ENTANGLEMENT cu…povestea dlui FC!! Cu domnia sa nici atît, că descoperind commentul meu, pe care i l-am postat FIX pe pagina cu pricina, acolo unde făcea prezentarea exemplificată de mine mai sus, mi-a blocat, fara drept de apel, accesul pe pagina domniei sale!! (Pagubă-n ciuperci!) Plus că, tot făcînd eu exerciții de implementare în memoria mea a neuzitatului ENTANGLEMENT, mi-am stîlcit destul limba! Tre` să fac exerciții serioase cu EN-TAN-GLE-MENT-ul  acesta!!!…Poate anul acesta pot concura și eu la un premiu de…”poet/scriitor post-textualist”, nu??? Nu se știe niciodata ce ENTANGLEMENT se poate produce!! Tre` să rog ASTRELE să se-alinieze pt ENTANGLEMENT!!! Pe cine pot însă să ATINGĂ cuvintele mele?? Simplele mele cuvinte…

Antoaneta Rădoi -de la Vrancea

Cît de idiot să fii, să arzi o Carte??!!!...

  Oameni buni! Mă-ntreb de-a surda: cît de idiot, cît de îndoctrinat, cît de..IMPLEMENTAT să fii ca să te rabde inima să arzi o CARTE???, preot fiind.

 Am petrecut azi, o parte din zi, minunat! Am fost cu o ardeleancă de numa-numa, și am căutat să sărbătorim, și noi, ca tot românașul, și să ne bucurăm, ÎNCĂ, de LIBERTATEA oferită de conjunctura geografică, să ne bucurăm de ZIUA NAȚIONALĂ și de LIBERTATEA..cuvîntului, și am avut, oarecum, o zi altfel, cam ca o sărbătoare, dacă vreți, așa încît mi-e greu acum să pun pe hîrtie gîndurile ce-mi fac ZDROABĂ pe nepusă-masă! Toți cei care mă cunosc (și chiar și mulți alții, care nu m-au văzut în viața lor) știu deja că am scris DORĂ CĂRȚI ( una mai dură decît alta, la adresa Sinodalilor BOR). 
Cam 1200 persoane au intrat GRATUIT în posesia acestor cărți. Din totalul de aprox 1200 (poate au fost chiar mai mult de-atît), am primit 2 (două) commenturi NEGATIVE (ăștia au fost habotnicii într-ale una-alata... sau pupi-n sutanele celor din DEAL!!) /criticiste la adresa mea, a faptului că: AM SCRIS și că, Vaiii, nu trebuia!! Că nu se cădea!! Că bla..bla...(Că nah', oameni dragi și buni, adevărul supără!! Oamenilor nu le place să le spui ADEVĂRUL despre ei!! Și io, le-am cam spus-o! Negru pe ALB! De ce? ”Nevoia s-arăta, s-o spun; ca să mă răcoresc și, poate, să răcoresc și pe alții” -zice Cezar Petrescu-, pe preoții subjugați de-o mînă de arghierei hulpavi, lipsiți de..frica de Dumnezeu!) Unii au au păstrat TĂCEREA, 2-3, iar 2 nu mi-au zis mie, personal, NIMIC, dar au zis către alții despre...uitînd, în schimb, să mulțumească pt că au primit GRATIS, cartea!! Ăștia sînt din categoria LAȘILOR! (Rușiniiicăă!!) Restul au fost entuziasmați maxim pt că, în sfîrșit, cineva i-a răzbunat! Mă refer la preoții subjugați!! 

Astă-seară, primesc un telefon de la un cîntăreț de strană pe care nu-l mai văzusem și nu ne mai auzisem de ceva vreme, eu mergînd, în ultimul timp, la Liturghie, la o altă Biserică decît mergeam mai acum 3-4 ani.
 Mă sună omul și-mi zice cum că părintele X a ars CĂRȚILE mele...  Îi dădusem acestui preot Cărțile mele, anul trecut înainte de Paște, la cîteva săptămîni după ce l-am întîlnit. Mai treceam pe la Biserica unde slujește și mă tot cerceta! Voia el să știe la cine mă spovedesc, cine-i duhovnicul meu, cam care-i rostul meu prin lumea asta. I-am zis franc:
-Pr , eu sînt o carte deschisă. Nu am nimic de-ascuns! Uite, daca vrei să știi TOTUL despre mine, ia și citește! Și i-am vîrît sub nasul lui fin de COPOI,  3 exemplare, cîte unul din fiecare carte.

La vreo două luni, cînd mai trec pe la Biserica lui, mă-ntreabă iar nuș-ce-chestie. Io-i zic:
 - Părinte, se vede treaba că nu ați citit cărțile pe care vi le-am dat! 
 - De unde știi?, mă-ntreabă mirat. 
 -Păiii (inteligent -SERVICE-ule, îmi venea să-i zic, dar..m-am abținut!!; arar o fac!!), dacă le citeați, nu-mi mai puneați acum întrebările astea stupide!!, îi zic cu tupeu (Păi nu? La tupeu, cu tupeu se răspunde!!)

Roșește tot și-și pune, tăcut, mironosit, ochii în pămînt! Nu-mi plac fariseii! Aș putea zice chiar că ÎI URĂSC! Dar, hai, că sîntem creștini..Să fim toleranți, totuși! Deși cu fățărnicia, Antoaneta, nu prea face casă!!  Discutam cu el, adesea, și nu-i prea plăcea să spună lucrurilor pe nume, iar dacă atingeam cumva SUBIECTE sensibile, gen SINODALII BOR/COLECTELE/ CATEDRALA MÎNTUIRII (cui??), schimba brusc subiectul sau îmi băga ”doxologia” cu ascultarea/supunerea, ȘERBETURI de gen...  Odată, după o Liturghie, insistă să rămîn la o Ședință Parohială (în care urma să se discute despre TREBI GOSPODĂREȘTI, iar eu îi spun că nu rămân întrucît ”nu-s din Staulul acesta!” Nu i-a prea plăcut răspunsul meu, dar n-am stat prea mult pe gînduri și..am tăiat-o, înainte să mă ademenească în Colegiul DIRECTOR... Oricum nu prezentam niciun interes financiar, că-s săracă lipită. Am și declarat, acum vreo 3 ani. Numele meu nu mai e Antoaneta Rădoi, ci..LEFTERICA POPESCU!!! M-au lefterit TĂTUCII mei din DEAL, dîndu-mă, repetat, pe mîna comisarilor GF, pt că îmi permisesem tupeul -gîndeau ei- să deschid sub nasul SINODALILOR BOR un Mic (fff mic!!) Magazin cu Ob de Cult Ortodox, și nah', asta era FELIA lor, era, de fapt, TORTUL lor, așa că eu urma să fiu..TORTURATĂ!!! KILLĂRITĂ! Și..au făcut-o! Cu vîrf și-ndesat!! Dar nu de Sinodali, ci ALIAȚII lor, comisarii GF. (NU mai dezvolt acum, am scris kilometri despre SUBIECTUl care m-a ars la rarunchi și m-a adus în sapă de lemn, plus că m-a afectat fizic, psiho-emoțional și spiritual!!) În ultimul timp am cam rărit prezența mea în Biserica aceea. DE fapt am cam rărit-o și de prin alte..BISERICI! Așa am simțit! Am, în Bucuresti cîteva sute de locuri unde aș putea merge... 

Acum primesc acest telefon: ”Anto, știi că Părintele X, a ars cărțile tale. Nu le-a citit! Și-a aruncat doar o privire peste ele, răsfoindu-le superficial!”

 Care va să zică, ghicisem! Care va să zică, un preot -pe care-l credeam un om cult-, a mers pînă-ntr-acolo cu ”doxologia”, încît mi-a băgat pe foc CĂRȚILE!!!  Cît de imbecil să fii să faci una ca asta??
Păcat! Dacă le-ar fi citit, ar fi avut ce-nvăța din ele!! 
Voie bună, preote!

PS: Și unuia ca acesta îi duceam eu daruri la ALTAR!!

 Antoaneta Rădoi -de la Vrancea