15 August; Adormirea Maicii Domnului

 La 15 august, este Comemorată Adormirea Maicii Domnului. Fiind o Comemorare este, aşadar, cu dată fixă, 15 august.
Pe 15 august nu se sărbătoreşte Ziua, Aniversarea, Onomastica cuiva, ci...Comemorarea Adormirii Maicii Domnului, aşa că, în această ZI, nu se spune tradiţionalul: La mulşi ani Măriilor, Marinilor şi altora care poartă nume derivat. Desigur se poate bea conţinutul unui pahar cu vin. Noi, creştinii ortodocşi, îi pomenim pe cei dragi ai noştri plecaţi la Domnul, dăm o mică milostenie pentru sufletul lor ş, de asemeni, facem câte un mic dar spre cinstirea şi pomenirea Fecioarei Maria, Maica lui Iisus şi...a noastră, după cum bine ştim din ce ne spune Biblia şi din ceea ce ne-au lăsat mărturie Sfinţii Părinţi.
Cineva, nu ştiu cine, a întocmit un foarte frumos Acatist şi l-a dedicat Fecioarei Maria, care a născut pe Iisus. Fecioara Maria, prin această naştere,  care s-a făcut în chip tainic, a adus BUCURIE SFÂNTĂ la toată lumea care crede în Hristos şi urmează Cuvântulului lui! E bine, pentru cei ce pot, să se citească, în această Sfântă Zi, acest Acatsit, care este de o frumuseţe distinctă altor Acatiste. 
Dumnezeu, prin mijlocirea Maicii Sale, Fecioara Maria, să vă aducă BUCURIE SFÂNTĂ şi împlinirea de care aveţi nevoie! Amin.
                                                                           Antoaneta Rădoi

Condacul 1

Celei alese dintre toate neamurile, Maicii lui Hristos Domnul, Împărătesei, celei ce te sui de la pământ la cer, cântare cu cucernicie, pentru preacinstita ta Adormire, aducem ţie, căci tu eşti cea care ai născut, în chip tainic pe Iisus Hristos, Domnul şi Mântuitorul nostru! Şi Însuşi Hristos Domnul te-a dăruit nouă Maică scumpă şi Sfânt acoperământ, să ne fii, bună ascultătoare, caldă mângâietoare şi grabnic ajutătoare, tuturor celor ce te cheamă! Iar tu, ca ceea ce ai biruinţă peste moarte, de toate întâmplările aducătoare de moarte ne păzeşte pe noi, ca să-ţi cântăm:                                                                       Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, care întru adormirea ta nu ne laşi pe noi!

Icosul 1

Îngerul întâistătător din cer a fost trimis să spună Născătoarei de Dumnezeu mutarea ei la cer, fără de grijă şi mai înainte să vestească venirea la ea a Fiului lui Dumnezeu. Şi luminat strălucind, înaintea ei stând, a zis aşa:
Bucură-te, preaveselă Maică a Împăratului;
Bucură-te, Maica lui Dumnezeu, Împărăteasa cerului şi a pământului;
Bucură-te, preamărită, că vine cu slavă la tine Fiul lui Dumnezeu să te ia la cer;
Bucură-te, ceea ce eşti preamărită, prin vestirea ducerii tale către Fiul tău şi Dumnezeu;
Bucură-te, cea aleasă de Dumnezeu din toate neamurile;
Bucură-te, sfântă încăpere a Cuvântului lui Dumnezeu;
Bucură-te, plinirea vestirii profeţilor;
Bucură-te, preacinstită cunună a apostolilor;
Bucură-te, podoaba şi stăpânirea ocârmuitorilor;
Bucură-te, înfrumuseţarea arhiereilor şi podoaba preoţilor;
Bucură-te, povăţuitoarea monahiilor, celor înţelepţite de Dumnezeu, către Împărăţia cea de sus;
Bucură-te, ceea ce deschizi uşile raiului neamului creştinesc, celor care pururea te fericesc pe tine;
Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, care, întru adormirea ta nu ne laşi pe noi!

Condacul al 2-lea

Marii ierarhi Dionisie, tainicul ceresc, Ierotei cel minunat şi Timotei, cel încuviinţat cu dumnezeiasca arhierie, văzând ceata Apostolilor, adusă cu voia ta pe nori de la marginea lumii, la preacinstită adormirea ta, preanevinovaţi cântau lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 2-lea

Toată făptura cea înţelegătoare, împreună cu căpeteniile cetelor cereşti, au venit cu Împăratul lor, Care, în mâinile cele începătoare de viaţă, a luat sufletul Mamei Sale. Iar Petru, cel cu credinţă fierbinte, cu multe lacrimi a zis către ea aşa:
Bucură-te, Maica Făcătorului lumii care te-ai suit la cele fără de grijă;
Bucură-te, ceea ce te-ai mutat la lărgimile cele mari ale cerului;
Bucură-te, că prin suirea ta, ai sfinţit cele patru stihii;
Bucură-te, că prin mergerea ta, ai veselit cele cereşti;
Bucură-te, ceea ce ai fost primită în frumosul Ierusalim de sus;
Bucură-te, ceea ce cu bucurie ai intrat în lăcaşurile cele nefăcute de mâini omeneşti;
Bucură-te, Împărăteasa heruvimilor şi a serafimilor;
Bucură-te, stăpâna îngerilor şi a arhanghelilor;
Bucură-te, mângâierea şi izbăvirea credincioşilor;
Bucură-te, ajutorul şi sprijinirea moştenirii tale;
Bucură-te, solitoarea către Dumnezeu, pentru tot neamul creştinesc;
Bucură-te, întru tot bună şi dătătoarea tuturor bunătăţilor;
Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, care întru adormirea ta nu ne laşi pe noi!

Condacul al 3-lea

Puterea Celui de Sus a răpit din India pe Toma, care prin oarecare voire a lui Dumnezeu nu s-a întâmplat la preacinstita adormire a Maicii lui Dumnezeu să fie de faţă, şi a fost dus la mormântul cel primitor de viaţă. Deci pentru Toma, fiind desfăcut mormântul, plecându-se să o vadă acolo, a cunoscut că este înălţată la cer, şi crezând vedeniei sale celei din călătorie prin văzduh, a cântat: Aliluia!

Icosul al 3-lea

A înţeles astfel ucenicul că din iconomia lui Dumnezeu i-a fost rânduit să nu se întâmple să fie la înmormântarea Maicii Domnului împreună cu ceilalţi. Pentru aceea, bucurându-se pentru adormirea ei cea fără de moarte, a zis aşa:
Bucură-te, că ai fost luată de la pământ de Fiul tău;
Bucură-te, că te-ai suit la cele înalte, spre a te îndulci de slava lui Hristos;
Bucură-te, că te-ai suit la cele de sus, înconjurată de toate căpeteniile îngereşti, şi i-ai aruncat lui Toma omoforul tău din văzduh, ca o adeverire, spre mărturie;
Bucură-te, că ai fost purtată de heruvimi, la cele mai presus de ceruri;
Bucură-te, că ai fost înălţată cu cântare de mare cuviinţă prin porţile cereşti, de mai-marii puterilor îngereşti;
Bucură-te, că eşti înconjurată şi fericită de toţi locuitorii cerurilor;
Bucură-te, cer pământesc, care eşti înălţată la locuinţa Celui de Sus;
Bucură-te, tronul Domnului, care eşti înălţată de la pământ la Împărăţia cerească;
Bucură-te, solitoarea noastră şi tare sprijinire la Fiul tău;
Bucură-te, chezăşia noastră către Dumnezeu, spre mântuire;
Bucură-te, împărăteasa creştinilor şi ajutătoare pentru dobândirea Împărăţiei cereşti;
Bucură-te, Maica Vieţii, şi, după Dumnezeu, nădejdea vieţii noastre celei veşnice;
Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, care întru adormirea ta nu ne laşi pe noi!

Condacul al 4-lea

Vifor de gânduri netrebnice şi necredincioase având în sine evreul Atonie şi văzând pe purtătorii de Dumnezeu Apostoli ducând la mormânt cu mare cinste trupul cel preacurat al Maicii lui Dumnezeu, s-a pornit ca să-l răstoarne. Dar fără de veste, odată cu orbirea, i s-au tăiat şi mâinile, ce au rămas lipite de pat. Acela apoi, prin credinţă, Mamă a lui Dumnezeu te-a mărturisit pe tine, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 4-lea

Auzind tainicii apostoli şi singurii văzători ai Cuvântului pe îngeri cântând înalte cântări, la înmormântarea trupului celui de Dumnezeu purtător, şi vrând să-i dea cinstea cea plăcută lui Dumnezeu, s-au nevoit cu un glas a cânta aşa:
Bucură-te, ceea ce ai luat buna vestire, pentru mergerea ta la Împărăţia cea de Sus;
Bucură-te, ceea ce de la binevestitorul Gavriil ai primit ramura cea de bucurie a raiului;
Bucură-te, că ai luminat mulţimea heruvimilor cea preacinstită;
Bucură-te, că ai luminat firea serafimilor cea preamărită;
Bucură-te, ceea ce ai fost de patriarhii Avraam, Isaac şi Iacov mai înainte închipuită;
Bucură-te, ceea ce ai fost de profet mai înainte vestită;
Bucură-te, că ai înfrânt semeţia cea rea a evreului;
Bucură-te, că ai dat lui vindecare;
Bucură-te, ceea ce ai întors necredinţa lui Atonie la credinţă;
Bucură-te, ceea ce ai primit pocăinţa lui;
Bucură-te, că înalţi la cer pe cei ce au iubire şi credinţă către tine;
Bucură-te, că eşti izbăvitoarea celor ce cu credinţă tare cheamă numele tău în ajutor;
Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, care întru adormirea ta nu ne laşi pe noi!

Condacul al 5-lea

Sfinţii Apostoli, ca nişte stele conduse de Dumnezeu fiind în lume, împrăştiaţi pentru predicarea Evangheliei, răpiţi au fost pe nori prin văzduh şi aduşi spre înmormântarea Maicii Domnului, pe care cu laude şi cu cântare petrecând-o împreună cu îngerii cântau: Aliluia!

Icosul al 5-lea

Văzând văzătorii de Dumnezeu pe Stăpânul lor luând în mâini sufletul Maicii Sale şi cunoscând că El este Domnul, s-au nevoit cu cântări sfinte a lăuda pe cea binecuvântată şi au cântat aşa:
Bucură-te, Împărăteasă, care ai purtat pe Cel ce împărăţeşte peste toate;
Bucură-te, ceea ce şi tu însăţi eşti purtată de mâinile Fiului tău;
Bucură-te, sceptru împărătesc, din dreapta lui Hristos;
Bucură-te, stâlparea porumbiţei, cea din mâna lui Noe;
Bucură-te, toiagul lui Aaron, care a odrăslit neputreziciunea;
Bucură-te, crinul cel neveştejit, care a înflorit nemurirea;
Bucură-te, chivotul însufleţit de Dumnezeu, al dumnezeiescului Părinte David;
Bucură-te, psaltire şi alăută preafrumoasă, ce ai ridicat mărirea profeţiei;
Bucură-te, chivot însufleţit al sfinţeniei Domnului;
Bucură-te, viaţă care ne-ai adus pe noi întru bucurie Domnului;
Bucură-te, cortul cel umbrit de heruvimi;
Bucură-te, Sfânta Sfintelor, cea grăită de serafimi;
Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, care întru adormirea ta nu ne laşi pe noi!

Condacul al 6-lea

Apostolii, purtători ai cuvântului lui Dumnezeu în lume, după ducerea Maicii Domnului la cele de sus, fiind aşezaţi la obişnuita masă comună şi luând o parte de pâine şi înălţând-o în numele Domnului, deodată au văzut de sus pe Împărăteasa, Născătoarea de Dumnezeu, împreună cu îngerii purtători de lumină, şi auzind-o, dându-le lor pace de la Fiul ei şi Dumnezeu, au cântat: Aliluia!

Icosul al 6-lea

Strălucit-a nouă de voie Hristos, Soarele dreptăţii, din preacuratele tale coapse şi prin buna înţelepciune a predicii Apostolilor lumea s-a luminat, iar pe tine, Maica Lui din neam în neam te-a preamărit. Pentru aceasta şi noi te fericim cântând ţie:
Bucură-te, pururea Fecioară, că de toate neamurile în veci eşti mărită;
Bucură-te, preabună şi preaîndurată, asupra oamenilor mare ajutătoare;
Bucură-te, că ai împlinit făgăduinţa cetei ucenicilor;
Bucură-te, că, prin mijlocirea ta, dai pace lumii de la Fiul tău şi Dumnezeu;
Bucură-te, privire preadorită şi dulce a sfinţilor;
Bucură-te, bucuria cea întru tot veselitoare, a preacuvioaselor maici şi a sfintelor fecioare;
Bucură-te, că treci peste corturile drepţilor din rai;
Bucură-te, că îndreptezi pe toţi spre dumnezeiasca slavă cerească;
Bucură-te, plinirea doririi tuturor lucrurilor celor bune;
Bucură-te, începutul mântuirii omeneşti;
Bucură-te, Împărăteasa celor ce împărăţesc după Dumnezeu pe pământ;
Bucură-te, Doamna şi Stăpâna celor ce domnesc după Domnul şi Stăpânul cerului;
Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, care întru adormirea ta nu ne laşi pe noi!

Condacul al 7-lea

Pe toţi cei ce vor să intre cu credinţă în sfânta ta biserică, Născătoare de Dumnezeu, pururea îi miluieşti, iar pe cei ce te măresc, de toate asupririle şi supărările îi izbăveşti. Pentru aceea, şi binecredinciosului nostru popor, care pururea te fericeşte, învingere asupra potrivnicului îi dăruieşte şi toate cele de mântuire ne dă nouă, care ne rugăm ţie, cântând: Aliluia!

Icosul al 7-lea

Arătat-a făptură nouă, arătându-Se nouă Domnul, Făcătorul tuturor, prin tine, Născătoare de Dumnezeu; iar tu, având purtare de grijă pentru noi, care cu cinste serbăm adormirea ta, primeşte să cântăm ţie unele ca acestea:
Bucură-te, Maica lui Dumnezeu, cea aleasă dintre pământeni;
Bucură-te, ceea ce eşti mai presus de cele pământeşti şi de cele cereşti;
Bucură-te, că te-ai suit mai sus de heruvimi şi de serafimi;
Bucură-te, că ai adunat prin nori ceata Apostolilor la înmormântarea ta;
Bucură-te, căci, cu puterea lui Dumnezeu, dovedire învederată, după înmormântarea ta, înaintea lui Toma te-ai arătat în văzduh, când venea pe nori;
Bucură-te, că prin aceasta ai adeverit mutarea ta cu trupul la cer;
Bucură-te, că ai dat lui Toma omoforul tău, ca o podoabă de încredinţare a mutării tale;
Bucură-te, ceea ce eşti împodobită cu frumuseţea tuturor virtuţilor;
Bucură-te, ceea ce ai primit în pântecele tău pe Fiul lui Dumnezeu spre mântuirea oamenilor;
Bucură-te, ceea ce ai înflorit ca un finic cu trupul;
Bucură-te, că te-ai înălţat ca un cedru în slava cea cerească;
Bucură-te, pomul vieţii, cel sădit în mijlocul raiului celui de sus;
Bucură-te, corabia cea înţelegătoare, ce te-ai înălţat din potopul morţii, la cele de sus;
Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, care întru adormirea ta nu ne laşi pe noi!

Condacul al 8-lea

Ca pe un soare întru cele de sus ştiindu-te pe tine, Stăpână aleasă, suită de Fiul tău la frumuseţile cele mai presus de fire şi la bunătăţile cele nespuse din ceruri, fiind ţinută cu plăcere în mâinile Lui şi cu bucurie stând la dreapta Lui cea începătoare de viaţă, pururea cântăm Lui: Aliluia!

Icosul al 8-lea

Cu totul fiind ridicată la cele cereşti, iar pe cele pământeşti nelăsându-le Maica lui Dumnezeu, de mâinile Fiului tău ai fost purtată întru cele nepătrunse, la Ierusalimul cel de sus, în cetatea cea frumoasă şi cu totul luminată ai intrat, de heruvimi şi de toate puterile cereşti fiind înconjurată şi cântându-ţi-se unele ca acestea:
Bucură-te, al cărei sfânt suflet se sălăşluieşte în Sionul cel de sus şi prealuminat;
Bucură-te, al cărui trup nestricăcios se preamăreşte, împreună cu sufletul;
Bucură-te, ceea ce ai intrat în cetatea cea împărătească a Atotţiitorului;
Bucură-te, ceea ce te-ai înălţat în raiul cel frumos, sădit sus în ceruri;
Bucură-te, ceea ce te-ai mutat în cetatea împodobită cu pietre strălucitoare;
Bucură-te, ceea ce eşti dusă în cetatea cea înconjurată de oştile cele preaînalte;
Bucură-te, că eşti luată mai presus de ceruri de Fiul tău, cu bună cuviinţă dumnezeiască;
Bucură-te, că eşti mai cinstită decât toate minţile cele nematerialnice ale îngerilor;
Bucură-te, ceea ce duci rugăciunea celor credincioşi la Fiul tău şi Dumnezeu;
Bucură-te, ceea ce te rogi neîncetat pentru noi la tronul Fiului tău şi Dumnezeu;
Bucură-te, solitoarea către Dumnezeu, pentru mântuirea lumii;
Bucură-te, apărătoarea neamului creştinesc, dăruită de Dumnezeu;
Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, care întru adormirea ta nu ne laşi pe noi!

Condacul al 9-lea

Toată firea îngerească te înalţă pe tine, Născătoare de Dumnezeu, iar neamurile omeneşti te măresc, ca pe o maică a lui Dumnezeu, şi serbează preacinstită adormirea ta, Împărăteasă. Căci pământenii prin tine se împreună cu cele cereşti, iar noi într-un glas cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 9-lea

Cuvintele înaripate ale profeţilor, cele de Dumnezeu insuflate, acum le vedem împlinite întru tine, Născătoare de Dumnezeu. Căci cu adevărat ai născut nouă pe Dumnezeu cu trup. Pentru aceea, crezând taina Cuvântului lui Dumnezeu, cântăm ţie unele ca acestea:
Bucură-te, începutul cel deplin al Legii şi al profeţilor;
Bucură-te, steaua lui Iacov, cea prevestită de Valaam;
Bucură-te, patul marelui Împărat, cel vestit de Solomon;
Bucură-te, lâna cea rourată de Iisus, preînchipuită de Ghedeon;
Bucură-te, rugul cel nears, mai înainte văzut de primitorul Legii, Moise;
Bucură-te, munte sfânt, privit de bărbatul doririlor;
Bucură-te, scară cerească, văzută de Iacov;
Bucură-te, uşă pecetluită şi neumblată, mai înainte văzută de Iezechiel;
Bucură-te, soarele locuirii lui Hristos, cel mai înainte arătat psalmistului David;
Bucură-te, taina ce s-a prezis de profeţi în multe chipuri;
Bucură-te, că întru tine s-au închipuit cuvintele prezise ale tuturor profeţiilor;
Bucură-te, că ai primit toată iconomia Celui de Sus, pentru mântuirea lumii;
Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, care întru adormirea ta nu ne laşi pe noi!

Condacul al 10-lea

Vrând să mântuiască lumea, Domnul tuturor din neamul pământenilor te-a ales pe tine Maică pentru Sine. Făcându-Se om pentru noi, S-a suit la cer, de unde Se pogorâse şi cu Sine te-a ridicat şi pe tine, spre a petrece în slava cea veşnică a Împărăţiei, împreună cu Dânsul, fără de sfârşit. Pentru aceea, ca un Dumnezeu, auzi de la toţi: Aliluia!

Icosul al 10-lea

Zid eşti credincioşilor, Născătoare de Dumnezeu, Fecioară. Şi apărătoare tuturor celor ce aleargă la tine, Preacurată, căci tu te-ai mutat la ceruri, ca să fii solitoarea cea mai de aproape, pentru toţi care cântă ţie:
Bucură-te, cetatea marelui Împărat, aşezată deasupra munţilor cereşti;
Bucură-te, zid şi acoperământ, ce nu te ascunzi de la a noastră stăruinţă;
Bucură-te, că ajuţi pe cei credincioşi să biruie uneltirile duşmanilor;
Bucură-te, că ai înfrânt mulţimea agarenilor;
Bucură-te, păzitoarea cea neclintită a ortodocşilor;
Bucură-te, împrăştierea ereticilor;
Bucură-te, că ne eşti pace şi bucurie;
Bucură-te, că ai călcat iadul cel atotpierzător;
Bucură-te, cununa aleasă a celor ce cu mintea întreagă luptă împotriva pornirilor trupului;
Bucură-te, preamărirea cea mult preţuită a nevoitorilor mucenici;
Bucură-te, solitoarea odihnei celei fericite a ostenitorilor cuvioşi;
Bucură-te, dătătoarea bucuriei celei veşnice a monahilor celor ce bine au vieţuit;
Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, care întru adormirea ta nu ne laşi pe noi!

Condacul al 11-lea

Toată cântarea cetelor îngereşti laudă adormirea ta cea preacinstită, ceea ce eşti cu totul lăudată, Stăpână Împărăteasă, de Dumnezeu Născătoare. Iar noi din inimă aducem ţie, care eşti maica tuturor, smerita noastră rugăciune, împreună cu oştile cereşti, cântând lui Dumnezeu, Celui ce, după vrednicie, te-a preamărit pe tine: Aliluia!

Icosul al 11-lea

Făclie primitoare de lumina cea adevărată te-ai arătat nouă, celor de pe pământ. Căci tu luminezi sufletele şi le îndreptezi spre cunoştinţa de Dumnezeu, ale celor ce serbează mutarea ta cea cu totul cinstită. Pentru aceasta cântăm ţie unele ca acestea:
Bucură-te, făclia cea nestricată a focului celui nematerialnic;
Bucură-te, aurora cea netrecătoare a luminii celei neînserate;
Bucură-te, lună strălucitoare din Soarele dreptăţii;
Bucură-te, lumină ce luminezi în întuneric;
Bucură-te, făclie pusă în sfeşnicul cel preaînalt;
Bucură-te, izvorul vieţii, cel răsărit din mormânt la lumină;
Bucură-te, Maica Luminii, care călăuzeşti sufletele celor evlavioşi;
Bucură-te, Maica Dumnezeului tuturor, care mângâi sufletele celor întristaţi;
Bucură-te, ceea ce dăruieşti sfârşit bun celor ce nădăjduiesc spre tine;
Bucură-te, ceea ce la Judecata Fiului tău găteşti credincioşilor tăi moştenirea celor din dreapta Lui;
Bucură-te, preafericită, că prin tine vom fi şi noi fericiţi, avându-te pe tine ajutătoare şi sprijinitoare în rugăciuni;
Bucură-te, preabinecuvântată din neam în neam, că Domnul este cu tine, şi prin tine cu noi;
Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, care întru adormirea ta nu ne laşi pe noi!

Condacul al 12-lea

Văzând mulţimile îngereşti harul măririi, în slăvitul Tron ceresc, dăruit Maicii lui Dumnezeu celei cinstite, cu şederea de-a dreapta Fiului ei şi Dumnezeu, i s-au închinat ei Scaunele şi Puterile, au înconjurat-o Începătoriile şi Căpeteniile, i s-au plecat înfricoşaţi Heruvimii, Serafimii şi Domniile, împreună cu Arhanghelii şi Îngerii, care smeriţi, o preamăreau cântând: Aliluia!

Icosul al 12-lea

Cântând întru tot cinstita ta adormire, lăudăm toţi înălţarea ta la ceruri, Împărăteasă, Maică a lui Dumnezeu. Iar tu, sfinţeşte, măreşte şi miluieşte pe toţi cei ce cu dragoste te laudă aşa:
Bucură-te, ceea ce ai curăţit pământul, cu paşii preacuratelor tale picioare;
Bucură-te, ceea ce ai sfinţit văzduhul cu suirea ta la cer;
Bucură-te, ceea ce te-ai suit la înălţimea cerească;
Bucură-te, ceea ce priveşti toată frumuseţea cea negrăită;
Bucură-te, că şezi întru slava Fiului tău şi Dumnezeu;
Bucură-te, că te bucuri în veci cu Fiul tău şi Dumnezeu;
Bucură-te, frumuseţea din dreapta Domnului, care înfrumuseţezi pe toţi cei ce în ceruri te fericesc pe tine;
Bucură-te, bucuria tuturor pământenilor care nădăjduiesc spre tine;
Bucură-te, ceea ce eşti îmbrăcată în soare, care străluceşti cu harul şi cu mărirea toată lumea;
Bucură-te, ceea ce te-ai făgăduit a păzi şi a mântui pe toţi care te cheamă din toată inima;
Bucură-te, Maica lui Dumnezeu, ceea ce eşti mai cinstită şi de Dumnezeu Născătoare numită;
Bucură-te, care de la răsărit şi până la apus eşti preamărită de toţi credincioşii ortodocşi;
Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, care întru adormirea ta nu ne laşi pe noi!

Condacul al 13-lea

O, Maică prealăudată a Împăratului cerului şi al pământului, a lui Hristos Dumnezeul nostru, Celui nemuritor, Care vieţuieşte şi după moarte, primeşte de la noi, la cinstită adormirea ta, această rugăciune de acum şi în viaţa aceasta şi, la vremea morţii noastre, scapă-ne de toată nenorocirea şi chinul; şi Împărăţiei celei cereşti ne învredniceşte, Împărăteasă, pe noi cei care cântăm lui Dumnezeu: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori.)

Apoi se zice din nou Icosul 1: Îngerul întâistătător din cer a fost trimis..., Condacul 1: Celei alese dintre toate neamurile...,

Icosul 1

Îngerul întâistătător din cer a fost trimis să spună Născătoarei de Dumnezeu mutarea ei la cer, fără de grijă şi mai înainte să vestească venirea la ea a Fiului lui Dumnezeu. Şi luminat strălucind, înaintea ei stând, a zis aşa:
Bucură-te, preaveselă Maică a Împăratului;
Bucură-te, Maica lui Dumnezeu, Împărăteasa cerului şi a pământului;
Bucură-te, preamărită, că vine cu slavă la tine Fiul lui Dumnezeu să te ia la cer;
Bucură-te, ceea ce eşti preamărită, prin vestirea ducerii tale către Fiul tău şi Dumnezeu;
Bucură-te, cea aleasă de Dumnezeu din toate neamurile;
Bucură-te, sfântă încăpere a Cuvântului lui Dumnezeu;
Bucură-te, plinirea vestirii profeţilor;
Bucură-te, preacinstită cunună a apostolilor;
Bucură-te, podoaba şi stăpânirea ocârmuitorilor;
Bucură-te, înfrumuseţarea arhiereilor şi podoaba preoţilor;
Bucură-te, povăţuitoarea monahiilor, celor înţelepţite de Dumnezeu, către Împărăţia cea de sus;
Bucură-te, ceea ce deschizi uşile raiului neamului creştinesc, celor care pururea te fericesc pe tine;
Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, care, întru adormirea ta nu ne laşi pe noi!

Condacul 1

Celei alese dintre toate neamurile, Maicii lui Dumnezeu, Împărătesei, celei ce te sui de la pământ la cer, cântare cu cucernicie, pentru preacinstita ta adormire, aducem ţie, Născătoare de Dumnezeu. Iar tu, ca ceea ce ai biruinţă peste moarte, de toate întâmplările aducătoare de moarte ne păzeşte pe noi, ca să-ţi cântăm: Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, care întru adormirea ta nu ne laşi pe noi!

şi această

Rugăciune către Preasfânta Născătoare de Dumnezeu

Preasfântă Stăpână, Fecioară Maria, de Dumnezeu Născătoare, ia aminte al rugăciunea noastră, depărtează de la noi neputincioşii, trândăvirea, uitarea, nerecunoştinţa, lenevirea şi toate gândurile cele rele şi viclene, urâte şi defăimătoare. Alungă-le de la inimile şi de la sufletele noastre, căci suntem întinaţi cu multe păcate şi asupriri! Luminează cu darul tău mintea noastră cea întunecată. Stinge văpaia patimilor noastre şi ne ajută, că neputincioşi suntem! Fereşte-ne de deprinderile cele viclene şi de toate faptele cele rele, din noapte şi din zi, şi ne izbăveşte de sfaturile şi de vicleşugurile Vrăjmaşului! Şi ne ajută nouă, ca în toată vremea vieţii să trăim sun binecuvântata iubire a Domnului Iisus Hristos şi pentru numele lui Iisus şi ale tale mijlociri, Tatăl nostru cel ceresc să ne dăruiască Pâinea cea de toate zilele şi toate cele de folos vieţii noastre şi să-şi pogoare Harul Sfântului Său Duh peste noi! Că preabinecuvântat şi preamărit este numele tău cel sfânt, în cer şi pe pământ, Fecioară Marie, în vecii vecilor. Amin.

 

11 aprilie 2016...

11 aprilie 2016...

 (LUCRAREA lui Dumnezeu prin mijlocirea Sfinţilor lui şi..Lucrarea Vrăjmaşului, care NICIODATĂ nu oboseşte în a face răul!!)

   Partea 1

  Creştinatatea ortodoxa îl sărbătoreşte la această dată pe ierarhul Calinic de la Cernica, mare SFÎNT!! (şi bogat în milă!!), iar eu îl sărbătoresc cu deosebită cinstire si, totodată, pe cel căruia îi datorez ÎNTÎLNIREA mea cu Sf Calinic, pe dragul, scumpul şi sfîntul meu Părinte, protosinghelul Nicodim Bujor, care i-a dedicat cu dumnezeiască smerenie şi Har divin un Acatist Sfintului Calinic! N-am timp nici să mor!!, căci s-au îngrămădit nişte trebuşoare pe care NEGREŞIT tre' să le fac, dar nu pot să nu-mi fac timp să vă împărtăşesc o mare BUCURIE pe care am avut-o azi, graţie LUCRĂRII sfinte a Sf Calinic, cît şi alte…ÎNTÎMPLĂRI!!

  Am decis aseară să fac pentru azi o colivioară şi să ajung la Biserică. Aveam totul pregătit, dar nu aranjasem coliva pe tavă, nici nu amestecasem ingredientele şi nu pusesem bucatele în casolete, ci lăsasem totul pt dimineaţă. Terminasem bucătărisitul pe la ora 2 (două) în zori, eram cam obosită, aşa că m-am culcat rămînînd să fac restul trebii după ce dorm cîteva ceasuri. N-am putut însă dormi decît mult spre ora 7 a zilei de 11 aprilie. M-am trezit la 9,30, buimacă, mai obosită decîr fusesem la culcare!! N-aveam niciun pic de vlagă în mine. Uăiiii!!! m-a luat capu' cînd am realizat cît e ceasul! Cînd să mai amestec coliva şi s-o aşej pe tavă, cînd să mai ornez, cînd să mai pun în casolete bucatele pregatite, cind să mai alerg la Market după după pine, pahare şi furculiţe de unică folosinţă şi etc pentru cele necesare unei frumoase serviri??? Îmi zic, aşadar, dezamăgită, GATA!! am ratat ajungerea cu coliva la Biserică!! Îmi lua 40 de minute să ajung la Biserică. Musai voiam să ajung la o Biserică anume. Nu mai aveam timp nici de-nchinăciune, de vreo rugăciune ceva. Nu ştiam cu ce să încep şi dacă să mă mai strofoc, aşa că mă duc în Paraclis (am un loc special în casă, pe care îmi place să-l definesc aşa, pentru că aşa arată!!) şi zicînd: Slavă Ţie, Doamne!, îmi arunc ochii spre Portretul Părintelui Nicodim Bujor (care pt mine este ICOANĂ VIE!!) şi-i zic: Nah’, Părinte, ce să mai fac acum? Am avut toată dragsotea să-l cinstesc pe Sfîntul Calinic, şi m-am şi ostenit niţeluş pentru asta, dar uite că Vrămaşul şi-a băgat coada aia lungă a lui şi uite că am ratat şansa! Ce să fac acum? Ce te-a rugat eu aseară??, întreb de-a surda. Şi GÎNDUL îmi zice: Tai-o la Biserică, şi nu mai sta la taclale!!! Hai, du-te repejor şi frămîntă Coliva aia, pregăteşte ce-oi mai pregăti acolo şi dă-i drumul, că ai timp destul!!...

Zis şi făcut! Frămînt rapid Coliva, o aranjez pe tavă, umplu la repezeală casoletele cu mîncărurile de post pe care le gătisem seara, le înghesui într-un rucsac (nu am voie să car –coloana vertebrală!!-, drept pentru care, dacă am ceva mai greu de dus, duc în spate!!) îmi arunc ceva pe mine şi dau să plec cu rucsac cu tot, pt economie de timp, la Market, ca să fac rost de păhăruţe de plastic şi furculite de unică folosinţă, dar mă-npiedic de-o uşă a unui dulap în care mai “arunc” cîte una-alta, şi…surpriză, un set întreg de pahare şi unul de furculiţe tronau pe un raft, chiar în faţa ochilor mei!!! Uauuu!! Nu-mi venea să cred!! Eu ştiam că de multă vreme nu mai erau acolo pahare şi mai nimic din cele necesare în astfel de împrejurări!! Slava Ţie, Doamneee!!!, că nici bani nu prea aveam, dar şi puţinul ce-l aveam eram dispusă să-l cheltuiesc de dragul Părintelui meu scump şi sfînt Nicodim Bujor, care îmi lăsase ca Testament, să-l cinstesc cu mare credincioşie pe Sf Calinic “că Mare Sfînt al lui Dumnezeu este!!” Şi mai zisese Părintele meu, bunul şi blîndul Părinte, Nicodim Bujor, “Cînd vei avea vreun necaz, mergi la Sf Calinic şi spunei-l şi Sfîntul te va ajuta!!” Iar eu întru cuvîntul Părintelui Nicodim Bujor, pe care îl preţuiesc nespus, aducîndu-mi aminte, pe la începutul Postului, de spusele lui, am făcut Acatistul Sfîntului Calinic zilnic, şi acum voiam să mă duc şi la Cernica după Sfînta Liturghie de dimineaţă, să impart şi acolo ceva pentru sufletele lor…

  Bucuroasă de descoperirea miraculoasă din dulăpior, am înşfăcat totul şi am înghesuit în rucsac şi cu el în spate am tăiat-o pe calea Victoriei spre Lipscani, ca să ajung undeva în Bulevardul Brătianu, să iau un autobus ITB. Afară burniţa binişor!! Nu mi-am luat umbrelă! Nici pelerină de ploaie! Nu-mi plac nici umbrelele, nici pelerinele. Dacă nu plouă abundant, prefer să merg prin ploaie!! Cînd mai aveam 20 de metri să ajung în Brătianu, din Lipscani, la Pasaj, văzînd Biserica Sf Gheorghe am zis:

-Sf Gheorghe, Maica Domnului, Sfinteee Calinic, ajutaţi-mă, vă rog mult, să vină repede autobuzul, ca să ajung  mai degrabă la Biserică!! Zis şi făcut! Cum cotesc în Bulevard, numai ce văd, nu un autobus, ci două autobuse cu nr 381!!! L-am luat pe primul, care m-a dus ca vîntul şi ca gîndul! Am prins cam 3 sferturi din slujbă! Era ceasul 10,30 cînd am juns în Biserică! Dumnezeu oprise timpul în loc!!...

 La finalul Sfintei Liturghii, preotul a făcut cu foarte multă dragoste o frumoasă pomenire… În Biserică erau la Sf Liturghie maxim 14 persoane. Am pus masa şi ne-am ospătat cu toţii, în frunte cu preotul paroh şi m-am bucurat maxim!!

 Eram fff bucuroasă că reuşisem să ajung să prind aşa mult din Sf Liturghie şi i-am zis preotului: -Oh, Părinte, credeam că nu o să mai prind decît Tatăl Nostru de final, că..nu m-am putut trezi, din pricină că nu am putut dormi deloc peste nopate şi am adormit abia în jur de 7 dimineaţă!! Iar cînd am văzut că m-am trezit la 9,30 am fost EXTREM de dezamăgită şi era cît pece să nu mai plec la Biserică, temîndu-mă că, practic, nu mai aveam timp cînd să le execut pe toate: aranjatul colivei, pusul mîncării în casolete, vinul în sticle, cumpărat pahare, farfurioare şi furculiţe de unică folosinţă, spălatul şi îmbrăcatul meu, ajunsul pîna la staţia ITB, etc..Toate necesitau cu mult mai mult timp, decît timpul în care le făcusem eu de astă dată, pentru că  toate au mers şnur!!! La care dumnealui îmi zice:

-          Păi, hai să-ţi spun, Antoaneta! La ora 8,30 nu-mi ajunseseră cîntăreţii, aşa că am început Sf Liturghie mai tîrziu….Asta da baftă pe mine!!, mi-am zis în sinemi. Ştiam CINE LUCRASE cu atîta rîvnă. Dumnezeu prin Harul Său dat Sfinţilor!!! Şi, poate, şi dragostea cu care decisesem să fac LUCRURI!, după cuvîntul lăsat mie drept TESTAMENT de Părintele Nicodim Bujor!!! Zic.

Partea a 2-a

 Toate bune şi frumoase, bucurie mare pe mine. Am zburat acasă fără să ating pămîntul. Ajunsă acasă mă duc la Paraclis şi raportez: Misiune Îndeplinită! Vă mulţumesc TUTUROR!!!

 Îngurgitez rapid ceva şi pregătesc sarsanalele pentru Cernica. Voiam să-l onorez pe Sfîntul Calinic şi acolo în Habitatul lui. Aşa îmi propusesem încă de săptămîna trecută, aşa că, chiar dacă afară era o burniţă enervantă, am decis să nu-mi pese! Să n-o iau în seamă.

O sun pe buna mea Baby să văd pe unde-i umblă picioruşele. Ea, cînd e vorba de Sfinţi, moartă-coaptă, face ea ce face şi plecă pe la Biserici cu împărţeala. Acum e cam bolnăvioară! Ce zic io bolnăvioară, bolnavă de-a binelea!! N-o sunasem de cu seară pt că eu avusesem programată o filmare şi am ajuns acasă tîrziu, fapt pentru care şi cele trebuinciose pomenirii le făcusem noaptea!!

O sun şi răspunzîndu-mi ea, îmi zice:

-Sînt la Cernica, dar aici e POTOP, m-a făcut fleaşcă în 3 secunde!!!

-Baby, nu-mi pasă, zi-mi unde te găsesc!

-Păi, uite tocmai fug în Biserică!

-Ok, atunci, stai acolo că într-o oră, o oră şi jumătate sînt acolo!!!, îi zic şi închid.Dar în 2 secunde sună telefonul. Era Baby, mă ruga să-i aduc şi ceva hainde de schimb, că cele de pe ea erau leorcă!! Dacă Baby cerea haine de schimb, însemna că la Cernica, chiar fusese sau, poate, era POTOP!!!

Fără să mă tubure veste despre “Potopul din Cernica”, am pregătit ţoale de schimb pentru Baby şi dau să ies pe uşă, dar îmi sună telefonul. Era Alexandru, teologul:

-          Ce faci, Antule?, mă-ntreabă.

-          - Ce face eu? Tu ce faci de nu răspunzi? Te-am sunat de mi-au sărit capacele!! N-am stabilit alaltăieri că ne vedem astăzi la Cernica, la Moşu’ Nicodim??, îi zic înciudat.

-          Nu eram lîngă telefon, aveam treabă prin curte, Antule, dar…tu mai vii?? Că la Cernica toarnă cu găleata…Nici un cîine nu l-ai da afar’ din casă…

-          Poa’ să se rupă pămîntu-n două, Alexule, io ajung azi la Cernica! Vezi că acum ies din casă! Nu ştiu cît fac, ştii tu, transportul, infernala circulaţie bucureşteană..răbdare şi..tutun!!

-           Tu n-auzi, Antule, că aici la Cernica e prăpăd???

-          Ba am auzit! Dar tu ai auzit că eu tocmai am ieşit pe uşă şi plec spre Cernica, chiar de s-ar depsica pămîntul??

-          Oookkk!!! Okkk!!!

Încui uşa şi plec. În lift îmi sună telefonul. Era Ylonka, amica mea.

-          Auzi tu, mai ai telefonul avocatei ăleia care bla..bla…

-          -Nu, nu-l mai am. I-am şters numărul şi nu mai comunic cu ea din 2010! Dar nu ştiu de ce mă întrebi tu acum de ea, că doar ştii că nu mai ţin legatura cu ea, că ştii ce nervi mi-a făcut atunci cînd eu am avut mare nevoie de ea şi ea îmi trimitea mesaje că…nu poate vorbi că e într-un tren spre Tg-Jiu…

-          Nu ştiam!!, îmi zice ţepos, Ylonka (De fapt era foarte iritată şi pusă pe harţă). Nu ştiam că dacă ştiam nu te mai de-ran-jam!!!, zice, şi-mi închide telefonu-n nas.

-          Piei Drace!!!, îmi veni în gînd. Asta, de cîteva săptămîni numai aşa în răspăr şi pusă pe harţă îmi vorbeşte!! M-am enervat MAXIM!!! Pentru că acelaşi lucru îl făcuse şi în urmă cu două zile, şi la fel făcuse şi săptămîna trecută… Prea se repetau des SCENELE ei de superioritate..psihologică!! Am sunat-o înapoi de vreo 3 ori, dar nu mi-a răspuns!! Pagubă-n ciuperci!, mi-am zis. Ei, lasă Ylo că îmi pici tu la zar… Oricum, nu-mi strici tu ziua cu ifosele tale de aferată…

-          Am plecat  grăbit pe Calea Victoriei să ajung la staţia lui 104, care mă duce pînă la Cora Pantelimon, de unde iau un Maxi-taxi pînă la Cernica.

-          Mergeam paşnic, uşor grăbit, cu rucsacu-n spate, cugetînd la cele întîmplate pînă atunci, cînd, la 5 paşi de Biserica Sf Ciprian mă trezesc cu-o palmă zdravănă peste faţă. Mi-a zburat capul din loc, mutîndu-mi-se faţa-n spate. Mi-a plesnit maxilarul INSTANT şi gura a început să-mi sîngereze cumplit pe interior. O durere cruntă îmi urca din maxilar, trecînd pe undeva prin creierul mic, prin bulbul rahidian şi ieşind prin vîrful capului!! Şi dacă tot eram cu capul sucit la spate, m-am uitat să văd ce m-a lovit! O femeiuşcă, de  1,30  cu o sacoşă de cerşetor în mînă, îmbrăcată sărăcăcios. Zisese şi ceva cînd m-a lovit, dar n-am avut timp nici să receptez mesajul, nici să reacţionez. Apoi, cînd am văzut cum arăta, n-am găsit de cuviinţă să-i întorc palma (te pui cu Satana???; mă încercase la Sfadă cu Ylonka, acum mă încerca iarăşi cu Sătănica din stradă…) şi mi-am văzut de drum, mergînd pe Cal Victoriei spre Cheiul Dîmboviţei, stergîndu-mi cu palmele single ce-mi venea şiroi în gură. Nu aveam la mine nici un şerveţei, iar în calea mea nu mai exista niciun Butic de unde mi-aş fi putut cumpăra. Cînd am ajuns în staţie, sîngerarea se oprise, dar simţeam că locul lovit se tumefiase. Mă durea, surd, capul.

-          În 104, deşi fff aglomerat, am găsit imediat loc.

-          Am ajuns bine la Cernica şi, relativ, repede, avînd în vedere traficul bucureştean şi vremea! M-am revăzut cu Pr Timotei, de la care am primit o binevenită binecuvîntare. L-am “recuperat” pe Alexandru, teologul, am adunat GAŞCA, pe Baby cu amicele ei, am pus masa în Biserică, apoi eu şi Alex am plecat la Mormînt la pr Nicodim Bujor fără să trec pe la Racla Sfîntului. Era coadă la Raclă, nu ff mare, dar eu nu aveam starea să stau la niciun fel de coadă, fie ea şi una mică şi..fie ea şi la Sfîntul Calinic. Sfîntul ştie asta, NEPUTINŢA asta a mea, şi ..înţelege…

-          La Mormînt era un grup mare de oameni însoţiţi de un preot de la Patriarhie. Tocmai plecau.

-          -Părinte, îi zic, oprindu-l, am cîteva cărţi în care am scris cîte ceva despre Părintele Nicodim Bujor, dar…nu mai am decît 6-7…nu am pentru toată lumea…

-          Am împărţit cărţile după cum s-a nimerit, regretînd că au rămas multe mîini fără ofranda pe care le-aş fi împărţit-o cu mare drag, dar nu putusem căra prea mult…

-          Am aprins apoi tămîia la Mormînt şi i-am mulţumit Bunului şi Blîndului meu BĂTRÎN, şi am dat să plecăm, dar Alex îmi zice:

-          Anto, uite cine e în spatele tău, printre Morminte!!

-          -Cine?

-          -Timotei…

-          Care Timotei, că nu-l văd.

-          Timotei..episcopu’

-          Ei şi!! D-aia nu mai plouă!! Hai să plecăm, că n-am chef să-i văd faţa…

-          Stai tu, Antule, să iau o binecuvîntare!!!, zice Alex.

-          Okkk, aştept!

-          Vine ĂLA spre locul în care ne aflam noi, dar se opreşte ceva mai încolo. Alex merge şi-i face plecăciune! Episcopul îl cunoştea pe Alex, că na’, nu sînt mulţi studenţi care au pe tot parcursul facultăţii de Teologie, 10 pe linie, inclusiv la Master!! Episcopul îl binecuvîntează şi văzînd că noi doi, eu şi Alex eram la Mormîntul Părintelui Nicodim Bujor, îl întreabă pe Alex:

-          Dar ce, tu eşti din Ploieşti? Ai fost UCENICUL Părintelui  Nicodim Bujor?

-          -Nu, îi răspunde Alex neştiind de ce episcopul Timotei i-a pus întrebarea (eu ştiam de ce i-a pus întrebarea; Pr Nic Bujor a vieţuit o vreme, destul de multă vreme, la Ploieşti, dar Alex nu ştia asta şi a rămas surprins de întrebarea episcopului).

-          Episcopul era însoţit de 3 preoţi de la Patriarhie, pe care eu îi ştiam. Au făcut o slujbă, o rugăciune la tot rîndul de Morminte, acolo lîngă Mormîntul Părintelui Nicodim Bujor, pomenindu-i pe toţi, aşa că am rămas, cuminţică, să ascult. Între timp primesc o TELEGRAMĂ fulger: mergi, smereşte-te şi fă-i şi tu metanie episcopului!! Aşa se cade!!! Alex se depărtase şi acum îmi făcea semne disperate să plec şi eu că plouă şi ne va uda!! Ploua mărunt, mocăneşte! Eu mă făceam că nu-i văd semnele şi am rămas, mai departe, tăcută lîngă Mormîntul părintelui Nicodim Bujor, pînă au terminat ei slujba. Încercam să descifez de unde vine TELEGRAMA!! M-am prins şi, descoperind, m-am dus şi m-am plecat în faţa Episcopului Timotei, spunîndu-i:

-          Eu am fost/ sînt UCENICA Părintelui şi…am scris şi o carte despre sfinţia sa, dar nu mai am niciuna la mine, fiindcă tocmai le-am împărţit grupului care a plecat.

-           Imi pare rău!, zice Episcopul Timotei. Mi-ar fi plăcut să o citesc! Poate mi-o dai cumva!

-          Da, o să v-o trimit eu la ..Palat!, i-am zis şi, luînd binecuvîntare am pecat!!!

-          Ajungînd lîngă Alex îi zic despre…TELEGRAMĂ ( explicîndu-i, astfel, de ce nu mă dusesem din prima să m-aplec în faţa episcopului. Eu, Antoaneta Rădoi, nu am, nu mai am din 2010 nicio consideraţie faţă de aceşti TĂTICI ai mei (Vezi cartea mea: Prigonitorilor mei din Sinod, cu dragoste!!! Sau Spovedania unui învins!), şi nu le fac închinăciuni! Dar..acum, din dragostea pe care i-o port Părintelui Nicodim Bujor, pentru că episcopul acesta, Timotei (pentru care NICIODATĂ-vreodată nu avusesm vreun sentiment pozitiv) se-ntîmplase să se întersecteze cu mine, sau…poate, eu cu el, taman la Mormîntul părintelui meu drag , scump şi sfînt, respectul ce i-l port BĂTRÎNULUI meu, m-a determinat să “fac ascultare” de BĂTRÎN şi să mă duc să-i fac episcopului plecăciune…de dragul Părintelui Nic Bujor şi..spre Slava lui Dumnezeu! Dar şi spre cinstirea ce i-o port Sfîntului Calinic. Era ZIUA lui! Aşadar, niţică smerenie, nu-mi strica!!!)

-          Vezi, să te duci să-i duci Cartea, dacă i-ai promis! Îmi zice Alex grijuliu…

-          Lasă, Alex, nu te îngrijora!! Nu ratez eu ocazia să-i fac o vizită..la Palat!!

-          Eu m-am întors în Biserică şi Alex pleacă acasă la el, nu înainte de a băga mîna în buzunar şi a scoate niste bancnote pe care mi le înmînează:

-          Uite, Antule, să ai şi tu să-ţi cumperi ceva!!!

-          Le-am luat! Nevoia, strîmtorarea în care mă aflu eu de fff mulţi ani, dar cu precădere din 2013 încoace, m-au învăţat că NU TREBUIE să refuz NIMIC din ce-mi trimite Dumnezeu prin diverse persoane, chiar dacă unele persoane nu-s cu mult mai înstrătite material decît mine!! Important este că au inima largă! Aşa că am primit DARUL trimis de Dumnezeu prin mîna lui Alex, mijlocitori fiindu-mi cei 2 Sfinţi ai mei, cei pe care astăzi 11 april 2016 decisesem să-i cinstesc, cheltuindu-mi cîţiva leuţi, ceva timp şi-un pic de..osteneală pentru comemorarea lor!!! Unde mai pui că m-am mai şi smerit, în mod real, făcîndu-i plecăciune unui…episcop BOR!! Culmea culmilor!!...

-          M-am despărţit de Alex, teologul, şi m-am întors în Biserică unde mă aştepta draga mea Baby cu TRUPA. Am mai schimbat cu ele cîteva vorbe şi văzînd că Baby nu prea e dispusă să plecăm, mi-am luat rămas bun şi am plecat. Cînd ies afară din Biserică, nu mai erau decît 10-12 persoane la Racla. Iuhuuuu!! Ia, Anto, şi te bucură!! Treci şi mulţumeşte-i Sfîntului Calinic pentru Graţia DIVINĂ!!! Şi cu acest gînd m-am aşezat în rînd ca să ajung la Raclă, dar cînd mai erau 3 persoane în faţa mea pînă să-mi vină rîndul, tocmai ce au sosit nişte teologi cu un ditai coş cu pachete…

-          -Poftiţi la sarmale calde-calde de la Sfîntul Calinic!, strigă unul mai şugubăţ.

-          Ah, asta-i prea de tot!!!, Sfinte Calinic. Să-mi returnezi banii cheltuiţi, mai treacă-meargă, dar şi mîncarea??!!! Să eliberezi rîndul, să faci să dispară pentru moment coada de la Raclă (doar cînd intrasem în Biserică, era coadă pînă în PARCARE pe 3 rînduri!!; cum de în cele 2-3 minute cît stătusem în Biserică, se terminase coada??? Numai Domnul şi Sf Calinic ştiu!! Poate şi Bunul meu Pr Nic Bujor!!! Treaba e că mie nu-mi place să stau la coadă, şi…NU STAU!! Iar Sfinţii..lucrează, pentru ca toţi NEPUTINCIOŞII să aibă parte de DARURILE lui Dumnezeu! Amin. Că-mi făcuse astăzi, 11 april 2016, Domnul şi Sfinţii LUI, parte din destul, cînd de-o palmă zdravănă (de la un om care nu-şi avea mintea-n cap!!, ce trecu pe lîngă mine pe Calea Victoriei şi, culmea, chiar în dreptul Bis Sf Ciprian!!), cînd cu daruri de bani şi de binecuvîntări preoteşti (de la Pr Timotei; pe care mă bucurasem că-l revăzusem după mult timp) şi arhiereşti (de la ep Timotei!!)

-          Acum cînd tocmai dau să termin de scris, încă mă binecuvîntează Domnul, că primesc un mesaj pe telefon, de la un..NECUNOSCUT: “Sf Calinic să vă bucure! Citesc cartea dvs despre Pr Nicodim Bujor! Foarte SAVUROASĂ!! Semnat: XXX” NECUNOSCUTUL era preotul de la Patriarhie care fusese cu GRUPUL de pelerini la Mormîntul părintelui Nic Bujor şi căruia eu îi oferisem o carte, în jurul orei 17,00!! El nu ştia că pe mine déjà mă bucurase Sf Calinic, înmiit pînă la ora aceasta! Dar..încă o bucurie în plus pe ziua de astăzi, nu strică!! Mai ales cînd vine de la un NECUNOSCUT pentru care tu ai avut inima deschisă spre a-i oferi un mic dar!  Acum bucuria mea este deplină! Mi-am îndeplinit ceea ce-mi propusesem pt ziua de azi. Şi, ce poate fi mai bun sufletului, decît bucuria datoriei împlinite???...Este ora 23,00…

-          “Mare eşti, Doamne, şi minunate sînt lucrurile mîinilor Tale, şi niciun cuvînt (nicio laudă) nu este îndeajuns spre slava minunilor Tale!!”, ne învăţa Pr Nicodim Bujor să zicem. Şi azi trebuie zis! Că MARI  LUCRURI a  făcut Domnul cu mine azi!! 11 aprilie 2016…

-          Antoaneta Rădoi –de la Vrancea.