Iata DIPLOMA, iata MEDALIA, iata...PREMIATUL/PREMIANTUL!!! Pr Nicanor Lemne de la Silistea Snagovului, la 99 de ani, a fost Premiat cu Diploma si Medalia de " Cetatean de Onoare al Comunei Gruiu". Sfinte...Nicanor!!>Sa ne traiesti intru multi ani, scump parinte Nicanor Lemne! Ma bucur ca am putut fi impreuna cu parintele la acest minunat eveniment!
Se afișează postările cu eticheta cetatean de onoare. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta cetatean de onoare. Afișați toate postările
joi, 23 iulie 2015
vineri, 17 iulie 2015
Părintele Nicanor Lemne, Cetățean de onoare al Comunei Gruiu!!!
Părintele Nicanor Lemne, Cetățean de Onoare al Comunei Gruiu!!!...
In curind, luna ceasta, iulie 2015, smeritul Părintele Nicanor Lemne, de la Silistea-Snagovului, unul dintre bunii și bravii soldati ai lui Dumnezeu, va fi medaliat cu premiul cel mare!
Primarul Snagovului a decis sa-i acorde diploma de mare merit: ”Cetătean de Onoare al Comunei Gruiu”.
Acest BĂTRÎN (ÎNȚELEPT), are 99 de ani, si a slujit cu credinciosie Biserica lui Hristos si pe cei care i-a rinduit Dumnezeu in dreptul lui spre păstorire! Un preot cu HAR si cu multa iubire de semeni. Am mai spus/scris (pe Blogurile mele, despre sfintia sa, un AVVA al zilelor noastre, in carne si oase!!; am scris despre sfintia sa și in cartea mea: ”Dragul, scumpul si sfintul meu Părinte, Nicodim Bujor” -un leat al parintelui Nicanor Lemne, preot ce a plecat la Domnul, in 2011, la 96 de ani, si care este AUTORUL Acatistului Sf Calinic de la Cernica!!! )
Am avut binecuvintata bucurie sa-l cunosc pe Pr Nicanor Lemne si m-am bucurat vreme de citiva ani de bucuria aceasta! Am băut la/cu părintele, în tindă, niște grozave cafele (făcute de mîna lui, pînă mai acum un an -acum nu mai vede, zărește doar....), am tăifăsuit pe-ndelete in mai multe binecuvintate rînduri (mi-a acordat, cu f f f multă retinere/smerenie și un interviu, pe care il voi publica...cîndva!!!)!!...
Nadadjduiesc sa pot participa la decernarea premiului acestui brav soldat al lui Hristos si sa ma mai bucur, inca o data, de binecuvintata iubire a lui Dumnezeu, prin prezenta parintelui Nicanor Lemne în viața mea, cît și de onoarea ce i se acordă acestui minunat ”om al lui Dumnezeu”, după o slujire neintreruptă față de silișteni, de peste 70 de ani!
Primarul Snagovului a decis sa-i acorde diploma de mare merit: ”Cetătean de Onoare al Comunei Gruiu”.
Acest BĂTRÎN (ÎNȚELEPT), are 99 de ani, si a slujit cu credinciosie Biserica lui Hristos si pe cei care i-a rinduit Dumnezeu in dreptul lui spre păstorire! Un preot cu HAR si cu multa iubire de semeni. Am mai spus/scris (pe Blogurile mele, despre sfintia sa, un AVVA al zilelor noastre, in carne si oase!!; am scris despre sfintia sa și in cartea mea: ”Dragul, scumpul si sfintul meu Părinte, Nicodim Bujor” -un leat al parintelui Nicanor Lemne, preot ce a plecat la Domnul, in 2011, la 96 de ani, si care este AUTORUL Acatistului Sf Calinic de la Cernica!!! )
Am avut binecuvintata bucurie sa-l cunosc pe Pr Nicanor Lemne si m-am bucurat vreme de citiva ani de bucuria aceasta! Am băut la/cu părintele, în tindă, niște grozave cafele (făcute de mîna lui, pînă mai acum un an -acum nu mai vede, zărește doar....), am tăifăsuit pe-ndelete in mai multe binecuvintate rînduri (mi-a acordat, cu f f f multă retinere/smerenie și un interviu, pe care il voi publica...cîndva!!!)!!...
Nadadjduiesc sa pot participa la decernarea premiului acestui brav soldat al lui Hristos si sa ma mai bucur, inca o data, de binecuvintata iubire a lui Dumnezeu, prin prezenta parintelui Nicanor Lemne în viața mea, cît și de onoarea ce i se acordă acestui minunat ”om al lui Dumnezeu”, după o slujire neintreruptă față de silișteni, de peste 70 de ani!
Felicitari edilului Comunei Gruiu pentru decizia aceasta!
La multi si binecuvintati ani, Părine Nicanor Lemne!
Mă plec, condescendent, inaintea sfinteniei voastre!
Ii multumesc lui Dumnezeu ca m-a binecuvintat cu bucuria de a te fi cunoscut!
duminică, 7 iunie 2015
Parintele Nicanor Lemne, de la Silistea Snagovului, un sfint printre oamenii secolului XXI...
Are 99 de ani. Nu-l mai văzusem de anul trecut. Îi făcusem o vizită pe 4 ianuarie 2014. Apoi, deși mi-am dorit să mai merg la sfinția sa, nu am mai putut, avînd și eu fel de fel de probleme care mi-au ocupat timpul și mi-au consumat banii, nervii și dragostea de Dumnezeu și de semeni... L-am revăzut, cu binecuvîntarea lui Dumnezeu, azi 6 iunie 2015. Slavă Domnului!
L-am găsit, ca mai mereu -fie iarna sau vara-, pe veranda casei. Stătea la ORA de SFAT cu unul dintre fiii săi -profesor și director la Școala din sat-, care, la inoportuna noastră apariție, s-a ridicat de pe scaun, discret, și a dispărut...undeva (reapărînd, mai apoi, la fel de discret, cu niște cafele și cu ”ceva dulce” pe o tavă ), lăsîndu-ne singuri cu BĂTRÎNUL Nicanor Lemne. Lucru de care ne-am bucurat. Caci...asta ne și doream (mai ales eu!!!). Să fim singuri cu el! Să ne împărtășim, ÎNTREG, de prezența sfinției sale! Eu și Marius Dorobăț (Am mers la pr Nicanor Lemne însoțită de Marius. Îl rugasem să mă ducă el cu mașina, eu neavînd ITP-ul la mașina mea. Marius își luase mai dăunăzi permisul și începător fiind, soția sa Gabriela nu prea avea încredere să-i încredinteze mașina, temîndu-se, evident, că el nu s-ar descurca în infernalul trafic bucureștean și în zonele limitrofe. Ea avea niște preobleme de rezolvat și nu putuse să mearga. Pînă la urmă, Marius a convins-o și m-am trezit cu el la ușa mea! Bucuros, nevoie mare!! Gabriela cedase, probabil, rugăminților lui! Marius a condus lin, atent, responsabil, excelent pentru un...începător! Bravo Marius! Ai crescut în ochii mei de șoferiță cu experiență! M-am simțit în siguranță cu tine la volan! Așa să te țină Dumnezeu și să te ferească de toate capcanele traficului acestui disperat Secol al Vitezei XXI...). Ne-am bucurat din plin de privilegiul acesta! Am tăifăsuit după plac cu părintele Nicanor Lemne, cu care, daca nu ne-ar fi zorit trebile (ale noastre) am fi stat așa, la o vorbă, pînă la sfîrșitul veacurilor!!!
Este o dulceață omul acesta! Un om smerit, care nu pregetă, însă, să spună RĂULUI, RĂU, dacă îl descoperă! Doar că il spune subtil, imperceptibil pentru o neageră...minte!
Mă dusesem la dumnealui cu scop precis. Aveam o DATORIE de împlinit! În urma cu vreo 2-3 ani, la una dintre vizitele mele, îi spusesem că scriu o carte despre un preot, un preot înduhovnicit, un prieten și leat de-al lui, pr Nicodim Bujor -cel care este Autorul Acatistului Sf Calinic de la Cernica-, iar sfinția sa, Pr Nicanor Lemne s-a bucurat mult și îmi dăduse binecuvîntare zicîndu-mi, printre altele, ca ”mă așteaptă să vin să-i aduc cartea!!”, iar eu gîndindu-mă, în prostia mea, că părintele e foarte în vîrstă și că, datorită neputințelor mele, s-ar putea să-și ia ZBORUL și să nu mai apuce să vadă cartea mea, mi-am zis și cred ca i-am zis si dumnealui că..”are de așteptat!!!” Hmm... Mare-I Dumnezeu! Și minunate sînt LUCRURILE mîinilor LUI!
Iată-mă pe mine, neiprăvita, acum în brațele iubitoare ale părintelui Nicanor Lemne! Au trecut de la acea binecuvîntare a lui pentru mine, 3 ani! Cine mai credea acum 3 ani că va mai apuca ziua aceasta SFÎNTĂ? Eu nu! Părintele fusese supus în acel an la N operații și-și făcuse veacul mai mult la Spitalul de Urgență decît acasă. Semnele ”Zborului” erau vizibile. Dar, iata ca Dumnezeu avea un ALT PLAN cu BĂTRÎNUL! E nevoie acută de prezența acestor OSTAȘI ai lui Hristos printre noi, așa că Dumnezeu ne pune în prezența lor, păstrîndu-i printre noi, pentru noi! Eu sînt una dintre cei privilegiați, care m-am bucurat de multe ori de binecuvîntările sfinției sale! Desi sînt foarte foarte mica, deloc smerită, deloc ”evlavioasa”... Dar, poate că tocmai din astă pricină mă gratulează Dumnezeu cu ..iubirea Sa și, binecuvîntîndu-mă cu Harul Său, prin Duhul Său Cel Sfînt, mă pune în prezența (sau în cîrca!!!) unor preoti induhovniciți, care corespund structurii mele! Slavă, Ție, Doamne! Îți mulțumesc, Dumnezeul mîntuirii mele! ”Mare ești, Doamne, și minunate sînt lucrurile mîinilor Tale, și niciun cuvînt nu este îndeajuns spre slava măreției minunilor mînilor Tale! Amin” (Asta am învățat-o de la cel atît de drag inimii mele, dragul, scumpul și sfîntul meu părinte, Nicodim Bujor, un bun prieten și leat al părintelui Nicanor Lemne! Eu sînt uan dintre rasfățatele brațelor lor sfințite de Dumnezeu! Și mă bucur de această Sfîntă Binecuvîntare cu care Dumnezeu m-a răsfățat!
I-am mărturist (sincer), părintelui Nicanor Lemne, ”scopul vizitei”. Ne-am amuzat împreună de ideea în sine! Aceea că eu nu credeam, în prostia mea, ca părintele va mai apuca ziua aceasta, cînd să țină în mîinile sale cartea pentru care mă binecuvîntase și-mi PROMISESE că ”mă așteaptă să i-o aduc”... Publicasem, în sfîrsit, cartea, pe 8 aprilie 2015 -la 3 ani distanta de la acea binecuvîntare- (am vrut sa fie gata pt 11 aprilie, zi în care este prăznuit cu mare cinste Sf Calinic, sfînt căruia părintele meu drag, scump și sfînt, Nicodim Bujor, îi dedicase, cu multă dragoste, Acatistul, Acatist după care astăzi se slujeste în Mănăstirea Cernica!, chair daca părintele Nicodim Bujor este pentru mai-toți slujitorii de acolo -cît și din Bis Ortodoxă- un...”ilustru necunoscut!”, și prinsă fiind cu necazurile vieții, n-am putut merge la părintele Nicanor Lemne să-i duc cartea. Mă frănînta, desigur, lucrul acesta dar...aveam ”neputințe” multiple! Astazi, 6 iunie 2015, Dumnezeu a deschis drumul și, iata-mă în brațele iubitoare ale părintelui Nicanor! Cîtă bucurie a revederii!!!
Un om, un preot, un învățător minunat! Prin trăirea, prin FAPTELE lui, prin dragostea cu care te întîmpină oricînd, părintele Nicanor Lemne este PILDA tuturor! Parcă nici n-ar avea ani..100!!!
M-a pus să-i citesc! (Ce-or avea duhovnicii acestia iscusiți, acești MONȘTRI SACRI ai Artei Credinței în Dumnezeu, de le place să mă pună să le citesc?? Și părintelui, dragului, scumpului și sfîntului meu părinte, Nicodim Bujor, îi plăcea să mă pună și să mă audă citindu-i! Dar, de el eram mai aproape. El mă cunoștea mai bine! Eram mai prezentă în viața, în inintimitatea lui! Pe părintele Nicanor Lemne l-am vizitat mai rar. În fine! Voi gasi, probabil, răspunsul...cîndva!)
Scrisesem în cartea dedicată părintelui Nicodim Bujor și o frază legată de sfinția sa și, mărturisindu-i acest lucru părintelui Nicanor Lemne, m-a pus să-i citesc ce-am scris, fiindcă dumnealui nu prea mai vede. Mai ales scrisul acesta mic din carte! I-am citit! Deși îl știu f f smerit și știu că nu a vrut să-mi permită să scriu despre sfinția sa, acum, cînd îi citeam ceea ce scrisesem -fără consimțămîntul lui- despre el, desi nu am scris mai mult de 2-3 propozitii -încălcînd, evident, ”porunca”; ehei, cîte PORUNCI n-am încălcat eu!!!-, îi simteam inima bătîndu-i în piept. S-a bucurat și chiar a exclamat: ”Ce frumos!” M-am bucurat și eu că, în sfîrșit, făcusem o bucurie pe ziua respectivă, cuiva ( Fiindcă mai devreme, încurcasem niște lucruri și, fără să vreau, mîhnisem cîteva persoane!! Ierte-mă Domnul!... Unora dintre ei, inutil le-aș cere lucrul acesta! Căci lor, cu anevoie le va fi să făcă aceasta!!! O știu din propria-mi stare!!! Căci și eu, cu anevie fac aceasta! Cu anevoie iert! Doar că, la mine, chiar nu a venit nimeni, dintre cei care mi-au facut cu bună-știință supărare, să-și ceră scuze!!! Încă îi mai aștept!!!...)! Mi-a adus, apoi, din casă, niște alte cărți în care și altii -scriitori și poeți, mai iuți de mînă și de picior decît mine!!!- depuseseră în scris mărturie despre dragostea părintelui pentru Dumnezeu și despre iubirea lui pentru semeni. I-am citit la paginile indicate de dînsul! Radia smerit!...Apoi mi-a mărturisit că primarul comunei a decis să-i acorde, acum la 100 de ani, Diploma de..CETĂȚEAN de Onoare și, m-a invitat la acest minunat eveniment din viata sa! Ohh, cum, dară, să nu fiu prezentă? Doamne ajută-ne! Amin. Felicitări dom` Primar! Doar că puteați face acest lucru, demult!!! Căci, Da, acest om, acest preot face cinste Bisericii lui Dumnezeu și face cinste Cetății!! Pr Nicanor Lemne ca, de altfel, și părintele Nicodim Bujor sînt niște OSTAȘI demni de urmat! Buni, bravi, solemni, exemple demne de urmat si PILDA Vie!
Mulțumesc Bunului Dumnezeu pentru binecuvîntata bucurie cu care mi-a umplut inima, permițîndu-mi să ajung la părintele Nicanor Lemne, să-l revăd (și să am bucuria de a-l găsi brav, semeț, în putere, încrezător, bun, blînd ) și să mă bucur vazîndu-i bucuria cu care a primit micul meu gest de mărturisire a iubirii lui fată de mine și față de cei care i-au călcat pragul smeritei sale case!
Voi reveni...
Iată și cîteva imagini:
L-am găsit, ca mai mereu -fie iarna sau vara-, pe veranda casei. Stătea la ORA de SFAT cu unul dintre fiii săi -profesor și director la Școala din sat-, care, la inoportuna noastră apariție, s-a ridicat de pe scaun, discret, și a dispărut...undeva (reapărînd, mai apoi, la fel de discret, cu niște cafele și cu ”ceva dulce” pe o tavă ), lăsîndu-ne singuri cu BĂTRÎNUL Nicanor Lemne. Lucru de care ne-am bucurat. Caci...asta ne și doream (mai ales eu!!!). Să fim singuri cu el! Să ne împărtășim, ÎNTREG, de prezența sfinției sale! Eu și Marius Dorobăț (Am mers la pr Nicanor Lemne însoțită de Marius. Îl rugasem să mă ducă el cu mașina, eu neavînd ITP-ul la mașina mea. Marius își luase mai dăunăzi permisul și începător fiind, soția sa Gabriela nu prea avea încredere să-i încredinteze mașina, temîndu-se, evident, că el nu s-ar descurca în infernalul trafic bucureștean și în zonele limitrofe. Ea avea niște preobleme de rezolvat și nu putuse să mearga. Pînă la urmă, Marius a convins-o și m-am trezit cu el la ușa mea! Bucuros, nevoie mare!! Gabriela cedase, probabil, rugăminților lui! Marius a condus lin, atent, responsabil, excelent pentru un...începător! Bravo Marius! Ai crescut în ochii mei de șoferiță cu experiență! M-am simțit în siguranță cu tine la volan! Așa să te țină Dumnezeu și să te ferească de toate capcanele traficului acestui disperat Secol al Vitezei XXI...). Ne-am bucurat din plin de privilegiul acesta! Am tăifăsuit după plac cu părintele Nicanor Lemne, cu care, daca nu ne-ar fi zorit trebile (ale noastre) am fi stat așa, la o vorbă, pînă la sfîrșitul veacurilor!!!
Este o dulceață omul acesta! Un om smerit, care nu pregetă, însă, să spună RĂULUI, RĂU, dacă îl descoperă! Doar că il spune subtil, imperceptibil pentru o neageră...minte!
Mă dusesem la dumnealui cu scop precis. Aveam o DATORIE de împlinit! În urma cu vreo 2-3 ani, la una dintre vizitele mele, îi spusesem că scriu o carte despre un preot, un preot înduhovnicit, un prieten și leat de-al lui, pr Nicodim Bujor -cel care este Autorul Acatistului Sf Calinic de la Cernica-, iar sfinția sa, Pr Nicanor Lemne s-a bucurat mult și îmi dăduse binecuvîntare zicîndu-mi, printre altele, ca ”mă așteaptă să vin să-i aduc cartea!!”, iar eu gîndindu-mă, în prostia mea, că părintele e foarte în vîrstă și că, datorită neputințelor mele, s-ar putea să-și ia ZBORUL și să nu mai apuce să vadă cartea mea, mi-am zis și cred ca i-am zis si dumnealui că..”are de așteptat!!!” Hmm... Mare-I Dumnezeu! Și minunate sînt LUCRURILE mîinilor LUI!
Iată-mă pe mine, neiprăvita, acum în brațele iubitoare ale părintelui Nicanor Lemne! Au trecut de la acea binecuvîntare a lui pentru mine, 3 ani! Cine mai credea acum 3 ani că va mai apuca ziua aceasta SFÎNTĂ? Eu nu! Părintele fusese supus în acel an la N operații și-și făcuse veacul mai mult la Spitalul de Urgență decît acasă. Semnele ”Zborului” erau vizibile. Dar, iata ca Dumnezeu avea un ALT PLAN cu BĂTRÎNUL! E nevoie acută de prezența acestor OSTAȘI ai lui Hristos printre noi, așa că Dumnezeu ne pune în prezența lor, păstrîndu-i printre noi, pentru noi! Eu sînt una dintre cei privilegiați, care m-am bucurat de multe ori de binecuvîntările sfinției sale! Desi sînt foarte foarte mica, deloc smerită, deloc ”evlavioasa”... Dar, poate că tocmai din astă pricină mă gratulează Dumnezeu cu ..iubirea Sa și, binecuvîntîndu-mă cu Harul Său, prin Duhul Său Cel Sfînt, mă pune în prezența (sau în cîrca!!!) unor preoti induhovniciți, care corespund structurii mele! Slavă, Ție, Doamne! Îți mulțumesc, Dumnezeul mîntuirii mele! ”Mare ești, Doamne, și minunate sînt lucrurile mîinilor Tale, și niciun cuvînt nu este îndeajuns spre slava măreției minunilor mînilor Tale! Amin” (Asta am învățat-o de la cel atît de drag inimii mele, dragul, scumpul și sfîntul meu părinte, Nicodim Bujor, un bun prieten și leat al părintelui Nicanor Lemne! Eu sînt uan dintre rasfățatele brațelor lor sfințite de Dumnezeu! Și mă bucur de această Sfîntă Binecuvîntare cu care Dumnezeu m-a răsfățat!
I-am mărturist (sincer), părintelui Nicanor Lemne, ”scopul vizitei”. Ne-am amuzat împreună de ideea în sine! Aceea că eu nu credeam, în prostia mea, ca părintele va mai apuca ziua aceasta, cînd să țină în mîinile sale cartea pentru care mă binecuvîntase și-mi PROMISESE că ”mă așteaptă să i-o aduc”... Publicasem, în sfîrsit, cartea, pe 8 aprilie 2015 -la 3 ani distanta de la acea binecuvîntare- (am vrut sa fie gata pt 11 aprilie, zi în care este prăznuit cu mare cinste Sf Calinic, sfînt căruia părintele meu drag, scump și sfînt, Nicodim Bujor, îi dedicase, cu multă dragoste, Acatistul, Acatist după care astăzi se slujeste în Mănăstirea Cernica!, chair daca părintele Nicodim Bujor este pentru mai-toți slujitorii de acolo -cît și din Bis Ortodoxă- un...”ilustru necunoscut!”, și prinsă fiind cu necazurile vieții, n-am putut merge la părintele Nicanor Lemne să-i duc cartea. Mă frănînta, desigur, lucrul acesta dar...aveam ”neputințe” multiple! Astazi, 6 iunie 2015, Dumnezeu a deschis drumul și, iata-mă în brațele iubitoare ale părintelui Nicanor! Cîtă bucurie a revederii!!!
Un om, un preot, un învățător minunat! Prin trăirea, prin FAPTELE lui, prin dragostea cu care te întîmpină oricînd, părintele Nicanor Lemne este PILDA tuturor! Parcă nici n-ar avea ani..100!!!
M-a pus să-i citesc! (Ce-or avea duhovnicii acestia iscusiți, acești MONȘTRI SACRI ai Artei Credinței în Dumnezeu, de le place să mă pună să le citesc?? Și părintelui, dragului, scumpului și sfîntului meu părinte, Nicodim Bujor, îi plăcea să mă pună și să mă audă citindu-i! Dar, de el eram mai aproape. El mă cunoștea mai bine! Eram mai prezentă în viața, în inintimitatea lui! Pe părintele Nicanor Lemne l-am vizitat mai rar. În fine! Voi gasi, probabil, răspunsul...cîndva!)
Scrisesem în cartea dedicată părintelui Nicodim Bujor și o frază legată de sfinția sa și, mărturisindu-i acest lucru părintelui Nicanor Lemne, m-a pus să-i citesc ce-am scris, fiindcă dumnealui nu prea mai vede. Mai ales scrisul acesta mic din carte! I-am citit! Deși îl știu f f smerit și știu că nu a vrut să-mi permită să scriu despre sfinția sa, acum, cînd îi citeam ceea ce scrisesem -fără consimțămîntul lui- despre el, desi nu am scris mai mult de 2-3 propozitii -încălcînd, evident, ”porunca”; ehei, cîte PORUNCI n-am încălcat eu!!!-, îi simteam inima bătîndu-i în piept. S-a bucurat și chiar a exclamat: ”Ce frumos!” M-am bucurat și eu că, în sfîrșit, făcusem o bucurie pe ziua respectivă, cuiva ( Fiindcă mai devreme, încurcasem niște lucruri și, fără să vreau, mîhnisem cîteva persoane!! Ierte-mă Domnul!... Unora dintre ei, inutil le-aș cere lucrul acesta! Căci lor, cu anevoie le va fi să făcă aceasta!!! O știu din propria-mi stare!!! Căci și eu, cu anevie fac aceasta! Cu anevoie iert! Doar că, la mine, chiar nu a venit nimeni, dintre cei care mi-au facut cu bună-știință supărare, să-și ceră scuze!!! Încă îi mai aștept!!!...)! Mi-a adus, apoi, din casă, niște alte cărți în care și altii -scriitori și poeți, mai iuți de mînă și de picior decît mine!!!- depuseseră în scris mărturie despre dragostea părintelui pentru Dumnezeu și despre iubirea lui pentru semeni. I-am citit la paginile indicate de dînsul! Radia smerit!...Apoi mi-a mărturisit că primarul comunei a decis să-i acorde, acum la 100 de ani, Diploma de..CETĂȚEAN de Onoare și, m-a invitat la acest minunat eveniment din viata sa! Ohh, cum, dară, să nu fiu prezentă? Doamne ajută-ne! Amin. Felicitări dom` Primar! Doar că puteați face acest lucru, demult!!! Căci, Da, acest om, acest preot face cinste Bisericii lui Dumnezeu și face cinste Cetății!! Pr Nicanor Lemne ca, de altfel, și părintele Nicodim Bujor sînt niște OSTAȘI demni de urmat! Buni, bravi, solemni, exemple demne de urmat si PILDA Vie!
Mulțumesc Bunului Dumnezeu pentru binecuvîntata bucurie cu care mi-a umplut inima, permițîndu-mi să ajung la părintele Nicanor Lemne, să-l revăd (și să am bucuria de a-l găsi brav, semeț, în putere, încrezător, bun, blînd ) și să mă bucur vazîndu-i bucuria cu care a primit micul meu gest de mărturisire a iubirii lui fată de mine și față de cei care i-au călcat pragul smeritei sale case!
Voi reveni...
Iată și cîteva imagini:
sâmbătă, 6 iunie 2015
Parintele Nicanor Lemne de la Silistea Snagovului
Azi, 6 iunie 2015, am avut bucuria de a-l revedea, dupa mai mult de un an, pe pr Nicanor Lemne de la Silistea Snagovului.
In anul 2012, la una dintre vizitele mele la sfintia sa, i-am marturisit ca scriu o carte despre un prieten si leat de-al dumnealui, Pr Nicodim Bujor -Autorul Acatistului Sf Calinic de la Cernica, parintele Nicanor Lemne s-a bucurat f mult si mi-a dat binecuvintare sa scriu (si sa scriu cartea asa, in structura mea, sa nu schimb nimic din stilul de scris; ceea ce a fost pentru mine o reala bucurie, fiindca eu chiar nu voiam sa scriu o carte EVLAVIOASA, lacrimogena, nu voiam sa inventez nimic, ci sa povestesc lucrurile, exact asa cum s-au intimplat, cu pitorescul lor...fara evlavie inscenata..fara ascunzisuri.) si sa public cartea, ca dumnealui am va astepta sa-i aduc si lui...cartea!! Si, nah, publicasem, in sfirsit cartea, prin aprilie, pe 8, mai exact -caci vrusesem sa fie un omagiu adus celui care atit de mult il iubise parintele meu drag, scump si sfint, Nicodim Bujor, incit ii dedicase Acatistul, Acatistul Sf Calinic!, iar Sf calinic era comemorat si praznuit pe 11 aprilie. Publicasem cartea dar nu ajunsesem la pr Nicanor Lemne sa-i duc un exemplar. Azi insa a rinduit Dumnezeu pentru mine bucuria aceasta! Oh, dar cita bucurie!!!...
Parintele Nicanor Lemne, la cei aproape 100 de ani (in curind), a ramas acelasi OSTAS al lui Hristos, drept, bun, blind, primitor de oaspeti!
Era pe prispa casei cu unul dintre baietii dumnealui (Profesor si director la Scoala din sat). Ne-a primit cu larghete sufleteasca! Am baut o cafeluta de numa-numa, am mincat citeva feliute de cozonacel si am taifasuit in voie. I-am citit din cartea mea cele citeva riduri pe care i le dedicasem, Apoi parintele Nicanor m-a pus sa-i citesc dintr-o carte, o Antologie de Poezii, citeva versuri dedicate lui de poetul Nicolae Danciu si dintr-o alta carte...
Parintele Nicanor Lemne a slujit cu credinciosie 70 de ani la Biserica din Silistea Snagovului, iar acum la aproape 100 de ani, va fi incununat cu medalia: ”Cetatean de Onoare”. Il felicit, cu aceasta ocazie, pe primar! Cu amendamentul ca putea sa faca lucrul acesta mai demult!!! Dar...Slava Domnului!
Parintele Nicanor Lemne este unul dintre cei mai smeriti om si preot cu putinta. Vietuieste f f modest, intr-o casuta la fel de modesta. Niciun lux nu si-a gasit locul in casa sa! Toata viata si-a dedicat-o iubirii de Dumnezeu si de semeni! Odata, la una dintre vizite, vrind sa-i daruiesc un banut, parintele mi-a spus ca ii ajunge ce-i dusesem cu citeva luni in urma!!!... Ca el nu are nevoie sa cistige bani, ci..suflete pentru Dumnezeu! Ce frumos! Unde mai auzi, azi, asa ceva??...
M-am bucurat ca a binecuvintat Dumnezeu sa mai pot ajunge, azi, la Parintele Nicanor! Mi-a zis: ” Ei vezi! Ti-am spus ca te-astept sa vii cu cartea, si..te-am asteptat! De-acum pot sa plec!”... Doamne!!!, chiar imi zisesem, in gind, atunci in 2012, cind dumnealui a zis ca ”ma asteapta sa-i aduc cartea tiparita”: aveti de asteptat Parinte!!!, dar, ma tem ca nu mai apucati ”minunea” asta!!!. Era atunci f f bolnav, isi petrecuse mai toata vara la Spitalul de Urgenta, fusese operat de N ori... Dar uite ca acum, cind am cartea publicata, dumnealui este bine, si chiar mai bine, mi s-a parut a fi acum decit atunci in 2012, Doar ca nu mai are vederea asa buna ca sa mai citeasca asa cum citea atunci. La 100 de ani!!!...
Imi pare rau ca ma cam grabeam, altfel as fi stat sa-i mai citesc...
Ca un facut, si parintelui meu drag, scump si sfint Nicodim Bujor (prieten si leat al Pr Nicanor Lemne) ii placea sa-i citesc! Cum ma prindea prin batatura, ma si punea la citire. Iar eu o faceam cu revarsare de bucurie.
Binecuvintat fie Domnul Dumnezeu Care m-a binecuvintat pe mine -ingrata- cu bucuria de a ma bucura de binecuvintarile acestor MONSTRI SACRI ai Ortodoxiei, bravi SOLDATI ai LUI! Putini da..BUNI!
Voi reveni...
In anul 2012, la una dintre vizitele mele la sfintia sa, i-am marturisit ca scriu o carte despre un prieten si leat de-al dumnealui, Pr Nicodim Bujor -Autorul Acatistului Sf Calinic de la Cernica, parintele Nicanor Lemne s-a bucurat f mult si mi-a dat binecuvintare sa scriu (si sa scriu cartea asa, in structura mea, sa nu schimb nimic din stilul de scris; ceea ce a fost pentru mine o reala bucurie, fiindca eu chiar nu voiam sa scriu o carte EVLAVIOASA, lacrimogena, nu voiam sa inventez nimic, ci sa povestesc lucrurile, exact asa cum s-au intimplat, cu pitorescul lor...fara evlavie inscenata..fara ascunzisuri.) si sa public cartea, ca dumnealui am va astepta sa-i aduc si lui...cartea!! Si, nah, publicasem, in sfirsit cartea, prin aprilie, pe 8, mai exact -caci vrusesem sa fie un omagiu adus celui care atit de mult il iubise parintele meu drag, scump si sfint, Nicodim Bujor, incit ii dedicase Acatistul, Acatistul Sf Calinic!, iar Sf calinic era comemorat si praznuit pe 11 aprilie. Publicasem cartea dar nu ajunsesem la pr Nicanor Lemne sa-i duc un exemplar. Azi insa a rinduit Dumnezeu pentru mine bucuria aceasta! Oh, dar cita bucurie!!!...
Parintele Nicanor Lemne, la cei aproape 100 de ani (in curind), a ramas acelasi OSTAS al lui Hristos, drept, bun, blind, primitor de oaspeti!
Era pe prispa casei cu unul dintre baietii dumnealui (Profesor si director la Scoala din sat). Ne-a primit cu larghete sufleteasca! Am baut o cafeluta de numa-numa, am mincat citeva feliute de cozonacel si am taifasuit in voie. I-am citit din cartea mea cele citeva riduri pe care i le dedicasem, Apoi parintele Nicanor m-a pus sa-i citesc dintr-o carte, o Antologie de Poezii, citeva versuri dedicate lui de poetul Nicolae Danciu si dintr-o alta carte...
Parintele Nicanor Lemne a slujit cu credinciosie 70 de ani la Biserica din Silistea Snagovului, iar acum la aproape 100 de ani, va fi incununat cu medalia: ”Cetatean de Onoare”. Il felicit, cu aceasta ocazie, pe primar! Cu amendamentul ca putea sa faca lucrul acesta mai demult!!! Dar...Slava Domnului!
Parintele Nicanor Lemne este unul dintre cei mai smeriti om si preot cu putinta. Vietuieste f f modest, intr-o casuta la fel de modesta. Niciun lux nu si-a gasit locul in casa sa! Toata viata si-a dedicat-o iubirii de Dumnezeu si de semeni! Odata, la una dintre vizite, vrind sa-i daruiesc un banut, parintele mi-a spus ca ii ajunge ce-i dusesem cu citeva luni in urma!!!... Ca el nu are nevoie sa cistige bani, ci..suflete pentru Dumnezeu! Ce frumos! Unde mai auzi, azi, asa ceva??...
M-am bucurat ca a binecuvintat Dumnezeu sa mai pot ajunge, azi, la Parintele Nicanor! Mi-a zis: ” Ei vezi! Ti-am spus ca te-astept sa vii cu cartea, si..te-am asteptat! De-acum pot sa plec!”... Doamne!!!, chiar imi zisesem, in gind, atunci in 2012, cind dumnealui a zis ca ”ma asteapta sa-i aduc cartea tiparita”: aveti de asteptat Parinte!!!, dar, ma tem ca nu mai apucati ”minunea” asta!!!. Era atunci f f bolnav, isi petrecuse mai toata vara la Spitalul de Urgenta, fusese operat de N ori... Dar uite ca acum, cind am cartea publicata, dumnealui este bine, si chiar mai bine, mi s-a parut a fi acum decit atunci in 2012, Doar ca nu mai are vederea asa buna ca sa mai citeasca asa cum citea atunci. La 100 de ani!!!...
Imi pare rau ca ma cam grabeam, altfel as fi stat sa-i mai citesc...
Ca un facut, si parintelui meu drag, scump si sfint Nicodim Bujor (prieten si leat al Pr Nicanor Lemne) ii placea sa-i citesc! Cum ma prindea prin batatura, ma si punea la citire. Iar eu o faceam cu revarsare de bucurie.
Binecuvintat fie Domnul Dumnezeu Care m-a binecuvintat pe mine -ingrata- cu bucuria de a ma bucura de binecuvintarile acestor MONSTRI SACRI ai Ortodoxiei, bravi SOLDATI ai LUI! Putini da..BUNI!
Voi reveni...
Abonați-vă la:
Postări (Atom)