luni, 5 octombrie 2015

Cuvînt despre…CUVÎNT și despre cuvinte rostite/scrise, despre învățătură…despre..DEZVOLTAREA PERSONALĂ!!! ORA de RELIGIE în Școală



Cuvînt despre…CUVÎNT și despre cuvinte rostite/scrise, despre învățătură…despre..DEZVOLTAREA PERSONALĂ!!! ORA de RELIGIE în Școală

  Patriarhul Teoctist –fie-i amintirea veșnic vie!!- spunea odată într-un cuvînt al său că: ”Orice cuvînt rostit sau așternut pe hîrtie este un mijloc de comunicare între oameni, de stabilire a unei punți nevăzute între aceștia. Atunci cînd cuvîntul exprimă voia, lauda și iubirea față de Dumnezeu și de semeni, cuvîntul, prin adevărul exprimat, dobîndește forță dumnezeiască de a cuceri mintea, voința și inima celui ce îl aude și, mai apoi, îl descifrează… Cuvînt ”cu putere multă” au auzit de la Dumnezeu Proorocii și Drepții Vechiului Testament, iar Apostolii Noului Testament de la Însuși Hristos”, Mîntuitorul nostru! Așadar, CUVÎNTUL este un Dar Ceresc! Noi, cei de azi, l-am moștenit de la Dumnezeu prin Hristos-omul! El fiindÎNSUȘI..CUVÎNTUL, Care s-a ogorît de la TATĂL, în chip minunat, adesea neînțeles de cei..neînțelegători!, deși CUVÎNTUL ne-a fost dat spre..înțelegere!! și spre..MÎNTUIRE!!!
  Dumnezeu n-a rostit cuvînte sofisticate, neologisme, cuvinte împrumutate, așa cum folosesc mulți dintre așa/zișii învățați ai secolului nostru (cu precădere ”literații” care nu-și mai încap în piele de atîta..cunoaștere!! și nu-și mai încap în dicționarul lingvistic al neamului lor, împrumutînd ”haine literare” de-mprumut!!!, franțuzime sau enlglezisme fără noimă pentru el însuși –dar se exprimă așa ca să pară..inteligent din cale-afară!!-, și cu-atît mai mult pentru norod care nu mai poate citi cu-nțeles o poezioară care să-i atingă ENTANGLEMENTu afar decît cu DEXu-n mînă; ”ENTANGLEMENT” este un cuvînt pe care l-am auzit/citit într-un laudațio pe care un critic literar MM l-a rostit spre a arăta, la o lansare de carte, auditoriului, cît de minunat scrie o..poetesă; ei nici că putea găsi domnia sa MM sau Florin Caragiu –moderatorul Cenaclului ”Sinopsa”, nu știu care dintre ei l-a rostit primul!!), făcînd pe înteligenții, umilindu-i astfel pe cei care nu stau toată ziua cu DEXu-n mînă!! și chiar pe unii critici literari ale căror urechi au fost aspru zîriate la auzul ENTANGLEMENTului lui Fl Caragiu și care au luat..cuvîntul și l-au apostrofat, cu delicatețe lingvistică, în scris, pe una bucată pagină de Facebook, pe purtătorul vorbelor din Cenaclu, pe cel ce a emis în eter ENTANGLEMENTU, pe dl F C –umilindu-se în fapt pe ei înșiși fără s-o știe în desăvîrșita lor ”înțelepciune”-, ci Hristos a rostit cuvinte simple pe înțelesul tuturor! Așadar, de ce noi nu înțelegem?? Pentru că deși auzim pe înțelesul nostru, sîntem surzi!!!Aș îndrăzni a ziceceva mai plastic, sîntem fuduli de urechi!!...
  Dumnezeu, prin Sfinții întru care a binevoit a-i sfinți -pentru ei și pentru noi-, ne-a adus din generație în generație și ne-a pus în față prin viu grai ori prin cărți, prin scriitură, ÎNVĂȚĂTURA Sa, și ne-a dat nouă s-o punem PECETE pe inima noastră, dîndu-ne, totodată, MINTE și..VOINȚĂ ca s-o facem să rodească în viața noastră și noi s-o facem SCARĂ către CER! Ne îndestulăm noi de această SFÎNTĂ ÎNVĂȚĂTURĂ pe care ne-a lăsat-o MOȘTENIRE Dumnezeu prin CUVÎNTUL Său, IISUS Hristos? Ne luăm noi drept PAVĂZĂ de viețuire creștină a vieții noastre CUVÎNTUL? Vrem noi să viețuim pe pămîntul aceșta creștinește? Ne preocupă acest lucru? Oare degeaba S-a ostenit Dumnezeu să ne dea..CUVÎNTUL! Vrem noi să permitem să se întrupeze întru noi CUVÎNTUL?
 Ne place desigur și ne bucurăm cînd cunoaștem, cînd întîlnim și, mai ales, cînd ni-i facem prieteni pe Cuvioșii Părinți care viețuiesc în umbra aripilor Învățăturii lui Dumnezeu și a Duhului Sfînt! Ei, acești înduhovniciți, Cuvioșii noștri Părinți de azi și de totdeauna, ne vorbesc deslușit prin faptele lor, prin viețuirea lor exemplară mai mult decît ne-ar vorbi prin vorbe!! Noi, poporul român, am avut și avem valori morale, valori de sfințenie de necontestat! Ne-a binecuvîntat Dumnezeu cu Vistierie îmbelșugată! Avem Sfinți călăuzitori trimiși de Dumnezeu chiar în neamul nostru valah!Dumnezeu a revărsat Duh Sfînt cu prisosință pește poporul român. Așa că avem învățătură ..VIE! Avem de unde ne trage SEVA de CUMINȚENIE!!!, astfel încît am putea  da chiar și altor neamuri! Dar măcar s-o creștem mai departe spre..cumințenia și sfințenia neamului nostru românesc!!...
 Dați, așadar, dragi părinți de copii, copiilor voștri: CUVÎNTUL lui Dumnezeu!
 Lăsați-i să frecventeze ORA de RELIGIE în Școală!
Faceți-vă timp, părinților, și predați acasă copiilor voștri Cursuri de Religie, înainte de-a le pune profesori de franceză/engleză sau…
Puneți-le pe HRISTOS profesor/consilier/psiholog de..DEZVOLTARE PERSONALĂ! Niciun alt învățător/consilier/psiholog/sociolog nu va putea fi un mai bun LUCRĂTOR în VIA aceasta (a copiilor voștri/nostri) decît o poate face Hristos, Care este..CUVÎNTUL lui Dumnezeu!!!
”Lăsați copiii să vină la Mine!, zice Hristos. Lasați, așadar, oameni buni, părinți de copii, lăsați-vă copiii, îndemnații și îndrumații să meargă la Ora de Religie și să asculte Cuvîntul lui Dumnezeu!
Mergîndla Ora de religie, sigur, niciun copil, nu va merge spre pieire, ci spre..ÎNĂLȚARE! Căci NIMIC din ce i se predă la Școală (sau oriunde în altă parte!!) nu este și nu va fi mai înălțător sufletului unui copil, decît CUVÎNTUL lui DUMNEZEU pe care-l va auzi la Ora de Religie și care, poate, îi va intra în urechi și..poate îl va duce prin creier la..INIMĂ!! Și, poate, de ce nu?, va avea grijă, mai apoi, să-l ude și să-l facă să și rodească!!!, străduindu-se să viețuiască în ÎNVĂȚĂTURA lui Hristos (Cel Care S-a lăsat răstignit pentru ÎNVIEREA noastră!), trăind moral, creștinește…Ora de Religie predată în Școli nu poate fi dăunătoare niciunui copil, ci ea va fi ziditoare de suflet tuturor copiilor care vor participa la CURSURILE de RELIGIE și a copiilor care vor auzi Cuvîntul lui Dumnezeu rostit de Profu de Religie! Îndemn, dară, pe toți părinții să-și lase și să-și îndrume copiii spre…ORA de RELIGIE! Predată în Școalaă!! Va fi cel ami bun CURS de DEZVOLTARE PERSONALĂ urmat și absolvit vreodată!!...
Drum Drept și Lumină părinți și copii! Mergeți pe CALEA Luminii lui Hristos! Căci este DRUM cu SENS UNIC: Împărăția lui Dumnezeu!

 De Antoaneta Rădoi –de la Vrancea
   5 oct 2015; cu gîndul la Hristos

sâmbătă, 3 octombrie 2015

Buclucașul stareț Ioasaf de la Mănăstirea Cotmeana, iar a dat-o-n frenezii...

 Maestrul de Ceremonii, renumitul stareț Ioasaf de la Mănăstirea Cotmeana, face el ce face și iar se dă-n spectacol!
Nici bine nu s-a așternut uitarea peste scandalul pe care l-a făcut cu o familie din Pitești mai an -chiar în Biserică în timpul unei Slujbe, lucru pentru care, se pare că renumitul stareț Ioasaf ar avea întocmit un Dosar (probabil încă în derulare!!)-, că iar îl văd mare cît ecranul TiViului, la Știri, exprimîndu-șe..”duhovnicește!!” Mă vere, are "cuvioșia sa”, staretul Ioasaf, un limbaj atît de ”rafinat” și de ”înduhovnicit” încît se trezesc și morții cînd se dezlănțuie el cu grație! I-auziți ce dulci ”binecuvîntîri” revarsă ”sfinția sa” asupra familiei din Pitești, acea familie cu care avusese, mai an, un conflict pornit de la..bani: ”Praful și pulberea să se aleagă de ei pînă la al 7-lea neam!!”...(dupa Jurnalul de Arges)
Și după ”Știripesurse.ro”: ”Ștreţul Ioasaf, al Mănăstirii Cotmeana, le-a adresat blesteme jurnaliştilor, dar şi procurorului care a îndrăznit să-l pună sub control judiciar. Slujitorul Domnului este cercetat pentru zece capete de acuzare, după ce ar fi înjurat şi bătut o familie. Oamenii i-ar fi cerut înapoi o sumă importantă pe care i-au dat-o pentru acatiste.
Reporter: E normal să blestemaţi o credincioasă în slujbă?
Preot: Arză-te-ar focul şi pe tine!
Reporter: Ăsta-i comportament de preot?
Preot: Băi, du-te în păcatele mele şi lasă-mă în plata Domnului! Du-te la măturătoare, acolo, nu la mine! Cu mine n-aveţi ce discuta cât voi mai sta în Argeş!
Reporter: Dar Parchetul...
Preot: Taci odată! Nesimţito!
Reporter: Parchetul a început urmărirea penală...
Preot: Taci odată!
Aşa a reacţionat stareţul mănăstirii Cotmeana când jurnaliştii au vrut să-l întrebe de problemele pe care le are cu legea.”
  În fine, revin la Știrea de azi. Îl văd pe ”cuviosul Ioasaf” lat cît ecranul televizorului exprimîndu-se ”liber”, legat de pedeapsa pe care el, ca preot ”înduhovnicit!!” și stareț al Mănăstirii Cotmeana (Mănăstire în incinta căreia fusese surprins de camerele de luat vederi un bătrîn furînd bani din Cutia Milei), i-ar aplica-o hoțului: ”Eu, i-aș tăia mîna!! I-aș tăia mîna!!!” Acesta este verdictul pe care l-ar da/aplica ”sfinția sa” Ioasaf, mai-marele Cetății Cotmeana!! Cîtă ”înțelepciune!!” Cîtă ”iubire de semeni!!!” Cîtă ”blîndețe” pe ”Sfinția sa!!!” Oare lui ce pedeapsă i s-ar cuveni, zilnic sau ori de cîte ori bagă mîna pînă la cot și adesea chiar pînă la umăr în..Cutia Milei cît și în buzunarul credincioșilor care-l vizitează în cîrduri ca pe un vraci vestit...., credincioși pe care-i aburește, la greu, de ani și ani, cu ”clarviziunile” lui...Ei, bine, că are și pe cine, asta-i o altă poveste!!!...
Mă-ntreb: cum e posibil să-l lași în fruntea unei Mănăstiri de nivelul celei de la Cotmeana pe un așa ”ispravnic??” Cum e posibil ca oamenii să mai meragă, turmă, la Mănăstirea aceea unde într-un așa hal se manifestă un așa-zis înduhovnicit?? Ce învățătură poți să iei de la un burdihănos care, după îndeletnicirea de numărare a banilor încasați din Acatiste, următoarea lui preocupare este aceea ca toată ziua blestemă de se rup norii?? Din tot ce vedem, omul acesta, starețul Ioasaf de la Mrea Cotmeana, are un comportament de om cu grave probleme..emoționale??? Sa-ntors lumea cu susu-n jos, oamnei buni!! S-au răsturnat valorile!! Daca în Mănăstire, un stareț se comporta precum Ioasaf, ne mai mirăm ca la Televiziuni ni se servesc emisiuni cu Guță/Leo de la Strehaia și șleahta lor de tîrfe ieftine??!!...
 Deși comportamentul acestui năstrușnic giumbușlucar lasă de dorit, că blesteamă și înjură în Mănăstirea Cotmneana ca la ușa Cortului, văd că mai-marii BOR tac!! Și tac de prea multă vreme!!!... Pînă cînd?? Pînă cînd credincioșii or să mai tot meargă așa fără discernămînt la astfel de ”înduhovniciți”, să-i sponosorizeze sederea de nabab care se plimbă-ntr-o ”caleașcă” 4x4, cu mulți cai putere sub capotă?? Ce vindecări așteptați de la un asemenea individ care-i certat nu numai cu Dumnezeu și cu morala creștină ci și cu cel mai elementar bun simț?!! Oameni buni, treziți-vă!!
Vă las să-l admirați...cum adulmecă banii dumneavoastră (foto Google):

Ultima Lovitură de grație!! (Ultima pe săptămîna aceasta; pînă acum!!!) sau..Vinerea mea neagră...

Ultima..Lovitura de Gratie!! (Ultima din saptamina aceasta, pina acum!!)
Dăunazi aflu ca va sosi in tara, venind de peste Ocean, un amic. Mai fusese si de Paște in tara si desi atunci ma sunase chiar la sosirea pe Otopeni si-mi spusese ca ne vom vedea, NEGRESIT!!, "negresitul" nu s-a-ntîmplat!!, pentru ca, nu-i asa, amicul a avut Njde ..alte prioritati (desi prin 2010, cind tocmai plecase in State si s-a trezit in mijlocul Arizonei fara aripi, atunci eu fusesem PRIORITATEA lui la care s-a gîndit și a apelat pt a-i...împrumta cîteva pene!! si..i le-am dat! Slava Domnului!!) Este vorba despre..UN PREOT. De aceea ii spun LOVITURII, că e de..GRATIE! Pt ca ea vine din partea unui om pe care-l credeam...ALTFEL decit majoritatea. Nțțț!!!...

Asadar, stiind ca va veni la o Biserica din Capitala, aseara -vineri 2 oct- mi-am rupt din timp si m-am indreptat spre Lăcaș. Mi-am zis: ma duc să-l zăresc!!! Sa văd cum arată acum un om pe care nu-l mai văzusem demult, care in 2010, la ananghie si pe pamint strain aflindu-se el, isi pusese nadejdea-n mine (si io nu-l dezamagisem, nu pt ca eu as fi fost intr-o stare..”alfa”, din punct de vedere financiar!!!, ci pt faptul ca-l stiam printre straini) și pe care-l credeam..intr-un fel!!
In timp ce ma-ndreptam spre Lăcaș imi sună telefonul. La capătul firului era tocmai preotul, amicul meu. Ma anunta ca vine la Biserica X si ca ma astepta acolo! Oh, gind la gind!!, că io tocmai mă-ndrept spre acolo!, ii zic, sec, amicului. Dupa ce inchid telefonul ma apuca MUSTRAREA de CONSTIINTĂ. De ce i-oi fi vorbit asa sec?!! De ce am asa o reactie..ADVERSĂ??!! Nu-s în firea mea!! De ce? De ce? De ce??, mă asasinează CONȘTIINȚA... luptîndu-se cu..INTUIȚIA corp la corp!!!
Doamne, fă ceva să mă schimbi!!! Știi că sînt NE-PU-TIN-CIOA-SĂĂĂĂ!!!.. Ce vină am eu că așa simt, că așa reacționez!! Poate că omului acestuia chiar îi pasă de mine! Poate chiar vrea să mă vadă, să ne întîlnim ca să ne mai spunem una-alta, poate că, știind el că acum eu mă aflu la mare ananghie -in primul rind sufletească-, ar vrea să mă mîngîie cu-n cuvînt!!! De unde să-ți vină o mîngîiere pt suflet dacă nu de la un ..preot??, imi zic. Așșș! INTUIȚIA!! mă asasinează cu..supoziții!!, și-mi vorbește FRANC: fii pe pace și..INTĂREȘTE-te!!, Antoaneta. Nu pentru ca să te mîngîie pe tine acest om, vrea să te vadă, ci pt altceva... Hai sictir!, o alung. Mă ucizi cu zile, INTUIȚIOO! Mai slăbește-mă!! Știu că mereu te chem și te rog să-mi vorbești, dar..vorbește-mi numai și numai dc ai ceva CONCRET de vorbit!! Bineee, mă duc, îmi zice INTUIȚIA, dar să nu-mi zici că..nu ți-am zis!!, mă tot apostrofează INTUIȚIA, refuzînd să-și ia tălpășița. Mă torturează, mai departe, insistînd (ba încă și cu ceva arugumente!!), pînă ajung la Lăcaș.
Amicul meu nu ajunsese, dar imediat ce intru pe poarta Lăcașului de Cult în spatele meu întră o..limuzină cu șofer!! Am întors capul și m-am dat din drum, neștiind cine este. Cel ce conducea amșina, nu-mi era deloc cunoscut! Oprește in dreptul meu și din mașină se extrage, precum o felină, lung și deșirat (parcă prea slab și prea slăbit!!), îmbrăcat super-elegant și mirosind a parfumuri brănduite, amicul meu, preotul. Mă îmbrățișează, complimetîndu-mă. Dar, deși din gură-i ieșeau binecuvîntări, eu l-am simțit rece precum o bucată de marmură din dalele Bisericii!! In secunda 2, imediat ce a incheiat grupajul de binecuvintari si complimente la adresa mea, amicul își expune scurt/concret scopul revederii. Voia să-l ajut într-o problemă!!! Ți-am zis! Ți-am zis eu!!, mă ia cu asalt INTUIȚIA. Oh, Da, scumpa mea Intuiție!! Mă-nclin!!

Ei bine, mi s-a demonstrat pentru a mia oară (dacă mai era nevoie!!) că DA, preotul are mînă DOAR de luat! Iar amicul meu nu se dezminte!!, nu face excepție de la REGULA asta de AUR!!...
Acum nu că mă așteptam eu să-mi aducă amicul meu, preotul, vreo bucată din Atlantic sau din Pacific (nu știu exact in care parte a Americii isi are ENORIA, n-am cercetat!!, nu m-a interesat unde s-au dus darurile mele, zicindu-mi eu că, după datina creștină, s-au dus la..Hristos!! Așa că nu mai conta de care parte a Oceanului și-a făcut Sălaș!!), dar mă așteptam ca măcar să nu-mi ceară ceva, ci să vrea să mă vadă așa precum vrei să vezi un..prieten (BUN) și să mai stăm la un taifas.

Ohhh, cum să-i treacă lui prin minte că eu mă aflu acum la ananghie și că, poate, aveam nevoie să nu-l aud că-mi mai cere încă o..favoare!!, ci vreu să mă mîngîie cineva măcar cu un sfert de ceas de ..taină!!

Toți foștii lui enoriași l-au așteptat cu daruri de mare preț, așa că l-au asaltat, în secunda doi, și l-au luat pe sus, ducîndu-l în Biserică. Eu am rămas afară prinvid în gol. Mi-am scos NIKONU' și am pozat, fără țintă, fără focalizare, ciori, vreo 900, pînă s-a descărcat bateria!!! Apoi dezmeticindu-mă, trezindu-mă la REALITATE, am plecat..dezamăgită. Și nu doar dezamăgită, deși INTUIȚIA mea care LUCRASE la greu mă Școlise tot drumul, așa că fusesem, oarecum, pregătită, dar..totuși!!! Cît te-ai crede de pregătit să încasezi LOVITURI, ele tot te rănesc...mai ales cînd încasezi UNA de..GRAȚIE!! Și acum, chiar că am plecat de la Biserică EXTREM, EXTREM de rănită! O-ncasasem în plin!! Mă simțean ca și cum aș fi avut înfiptă-n piept un iatagan turcesc care nu mă lasă să fac pași. M-am tîrit tărăgănat spre stația de autobus! Nu mai merg cu mașina personală de mult, de peste 2 ani nu mi-am mai permis un litru de benzină...de cînd PRIGONITORII mei si-au exercitat asupra mea ”toată duhovnicia”...În urechi îmi suna ultimul stih pe care-l luasem cu mine la plecarea din ușa Bisericii: Doamne miluieșteee, Doamne miluieșteee, Doamne miluieșteee....

Pentru că eram fff mîhnită, nu m-am urcat în autobus. Mi-am propus să merg pe jos, să fac fotografii (uitasem pt moment ca Nikonul nu mai avae baterii) să cuget la..nemurirea sufletului (ce ma fac io cu tine sufletul meu?? Că numa` așa mă ții de la o vreme!!! Cum ieșim noi din IADul acesta??? Unde mai găsim sprijin??..Unde?!!, se bagă și INTUIȚIA în CONFERINȚA noatră...), poate chiar să plîng..mergînd așa printre..oameni (oameni?!, zice INTUIȚIA...). Numai că inima îmi era împietrită rău de atîta mîhnire, așa că...nici lacrimi nu aveam. Nu mai am demult!! Doar Mîhnire și Zdroabă!!! INUTILA Zdroabă...

Îmi fac rapid o RUTĂ. Și fiindcă în drumul meu își avea Sălaș Sf Spiridon, un Sfînt f drag mie, intru să mă-nchin! Drăcia-dracului (al naibii VRĂJMAȘ; iartă-mă Doamne!! TU știi că URĂSC să-i rostesc numele, dar, iată că o mai fac și eu, uneori, și acum o fac CU SETE!!), cu cine dau nas in nas? Cu unul dintre..PRIGONITORII mei! Se-nchina la Racla Sfîntului!!! O, Doamne! Ce-ar fi să-l iau de parimantile și să-l dau cu capul de RACLA Sfîntului Spiridon pînă i-or ieși dracii din cap!!! Pînă i-o veni în minte și în suflet Duhul de Pocăință!! și pînă l-o mustra conștiința pt cele săvîrșite împotriva mea ani la rînd chiar în Altarul Bisericii Sf Spiridon!! Ooo, dar cum să fac asta, cînd îi văd ”blîndețea” chipului lui și ”evlavia” cu care-i face Sfintului Spiridon plecăciunea?? Am întîrziat înadins aproape lipită de sutana sa, cîteva minute, privindu-l fix! Nțțț!! Nu mă VEDEA!!! HABAR n-avea că mă aflu acolo lîngă RACLA Sfîntului pe care, chipurile, el îl adora -un Sfînt foarte ”generos” cu acest INFAM prigonitor al meu (cititi cartea mea: ”Prigonitorii mei din Sinod cu..dragoste!!!”

si veți vedea cine-mi sînt prigonitorii și pe unde-și au Sălașurile!!) și ”foarte generos” cu toți slujitorii Lăcașului de Cult!!- și căruia, în contrapartidă pentru ”generozitatea” lui, neisprăvitul ăsta, Corduneanu, îi face zilnic cîte una-două plecăciuni, că doar nu-i crapă fierea dacă o face!!!; ce reprezintă, la urma urmei, una-două plecăciuni făcute în fața Sfîntuțului Spiridon, față de sumele încasate din Cutia Milei??, că și ”boboru” e..”dreptcredincios” și..”generos” cu acesti LUPI îmbrăcați în piei de miel... Oo, Sfinte Spiridoane!, cîtă răbdare ai cu acești neisprăviți, pe care-i vezi zilnic și despre care știi înmiit pe cît știu eu!!! Cum de nu sari din Raclă și cum nu te revolți văzînd atîta fățărnicie??!...Pînă cînd îi mai rabzi?? Iartă-mă Sfinte spiridoane!! Venisem să mă-n chin și, iată, în ”nebunia” mea, te dojenesc! Dar tu-mi cunoști durerea, că tu, Sfîntuțule al lui Dumnezeu, Spiridoane, ai văzut toate și știi toate!! Căci nu s-a smerit în fața ta, nici măcar cît să-și desăvîrșească fățărnicia în așa-zisa lui chilie monahală, un ditai apartamentul ultraconfortabil din Palatul de-alături, ci în Sfîntul altar unde tu ctitorești... Ierte-l Domnul și pe el și pe mine, dar mult amar mi-a mai pus al inimă!!...

Ies din Lăcaș, dar la nici 10 pași, drăcia-dracului -iartă-mă Doamne!!-, altă ISPITĂ. În vitrina unui Magazin Bisericesc al ”scumpei si sfintei” Patriarhii, așadar..”canonic”, mă-mbie..”înduhovnicirea”. Ei, bine!, n-am rezistat ISPITEI (dacă tot mă-nsoțea!! PAS cu PAS!!!) și-am pus în funcțiune Nikonu`, storcîndu-i ultima vlagă de energie, măcar să nu se simtă lezat că-l plimb aiurea, fără noimă, pe umăr...Clik-clik și poza-i gata, ca și ultima sforțare a bateriilor!!
Oameni buni, deci (ohhh, cît urăsc cuvîntul ăsta; ”deci!!”), mai-marii ăștia din Deal, sinodalii, e DĂȘTEPȚI foc!! Bă vere, au ăștia niște idei de numa-numa!! Respectele mele!, ”dragii” mei ”tătici”... Ei, cum să nu te-nclini, ”condescendent”, înaintea unor asemenea GENII în ale giumbușlucului?? Auzi tu: ”Via Domnului!!!” Cum, Doamne iartă-mă, să numești cu numele Domnului ispita bețivului??? Cum să dai tu preote, tu patriarhule, numele Domnului unei Podgorii care va produce Vin cu care se vor îmbăta pînă la ucidere bețivii/criminalii?? Năstrușnică idee! i-aș zice chiar..drăcească! Iertat să-mi fie!
Priviți:

vineri, 2 octombrie 2015

Dragi admini ai CRT ORT, nu va pot aduce osanale...

Postat: 6.06.2013 - 0 comentariu(i) [ Comentariu ] - 0 trackback [ Trackback ]
Category: Catre admini
  Stimaţi admini, habar n-am cine sînteţi. Aş zice că nu ştiu nici cui slujiţi. Dar, nu pot să zic asta, pentru simplul motiv că, dacă v-aţi băgat gheruţele şi mi-aţi sters imaginile din Blogul meu, Jandarmeria Ortodoxă, în care postasem o copie, după UN  ACT original, vestita  -dar foarte puţin cunoscuta de către muritorii de rînd- Circulară emisă de Arhiepiscopia Bucureştilor catre Protoieriile din subordine, a cărui TEXT exprima Obligativitatea cu PRIORITATE a Preotilor Ortodocsi de a-şi turna fraţii la Garda Financiară, îmi spune mură-n gură care vă sînt stăpinii sau măcar co-partenerii. V-aţi denumit Site-ul cu numele acesta pompos CREŞTIN ORTODOX, dar, în afară de "psalmodia" seacă a unora care scriu despre Dumnezeu şi Sfinţii Lui, voi, dimpreună cu partenerii voştri nu aveţi nimic ORTODOX in voi. Nimic CREŞTIN. SFÎNT, nici atit! 
Ortodoxia, amicilor, înseamă adevăr! Înseamnă asumare! Înseamnă corelarea vorbei cu fapta! Înseamnă: Frică de Dumnezeu! Ceea ce..VĂ LIPSEŞTE s vouă şi gargarisitorilor, gen Tănăsescu ăla de pe la Arhiep. Constanta, care umple cu elogii aduse stăpînilor lui Blogul lui de pe-aici şi de pe ..aiurea, si mulţi altii care nu ştiu decît să aducă osanale la niste stăpini de la a căror masa le mai cade şi lor cite-o firimitură de rahat..pe care ei o infulecă cu lăcomie...
 Regret că v-am dezamăgit! Eu nu vă pot aduce osanale! Nici vouă, nici celor care-şi bat joc, cu osîrdie, de creştinii ortodocşi, şi care, repet şi aici, acum, "dintr-o gravă eroare, le-au căzut (lor) la învoială" !
Atenţie: vă vorbeşte un creştin-ortodox! Care face ceea ce spune Ap Pavel, şi anume: cercetez toate lucrurile şi iau ceea ce este bun!
Circulara aia emisă din Deal, infiereaza fraţii contra fraţi! Şi acesta nu ţine de creştinism şi nu e, nicicum, ortodox! Ori a-i acoperi, prin subterfugii, pe cei care gîndesc şi emit asemenea instrumente de infierare a fraţilor împotriva altor fraţi, este... păgînism. Nu ortodoxism!
Aşa că, ori vă schimbaţi atitudinea ori schimbati denumirea site-ului! Ori puteţi s-o păstraţi şi să-i daţi mai departe cu gargara, ameţindu-i pe naivii care sînt convinşi că s-au înscris pe cel mai desăvîrşit sait creştin. Şi ortodox pe deasupra! În fond unora le place mai mult minciuna decît adevărul! Fiecare se hrăneşte cu ce-i place! Daţi-le aşadar ceea ce le place!
Voie bună!

Fratii minciunii

   Bine mai zicea un parinte, si anume, ca ispita cea mare a veacului acestuia -chiar de va fi sa fie ultimul!-, vine de la frati. De la fratii mincinosi. Fratii mincinosi nu sint dintre "neamuri", ci sint dintre si printre ..crestini. Si cu anevoie este noua a-i cunoaste. Pentru ca sint...deghizati.
  Cel mai ades, ei au Biblia-n mina şi mai au, mai nou, şi o Televiziune pe post de Amvon si ..vorbesc despre şi de Dumnezeu. E plin vazduhul de vorbele lor! E plin vazduhul de cuvintele..."fratilor!"
   Ei vorbesc de Dumnezeu, ba inca si propovaduiesc Evanghelia, dar au alt interes, decit cel crestinesc. E cam ca atunci cind doi oameni planuiesc sa plece la un drum si chiar pleaca, pornesc impreuna, dar la o intersectie, unul dintre ei o ia in alta directie. Iar cel ramas pe cale isi da seama ca celalalt, semenul lui, poate chiar fratele lui, nu fusese in acelasi duh cu el. Isi da seama ca omul care plecase cu el la drum, plecase doar ca sa-i intinda lui o cursa!!!..
 ...Iar cel cazut  in cursa isi aduce aminte de cuvintele psalmistului, care zice: " tu omule, care te-ai infruptat cu mine, din BUCATE, in Casa Domnului si ai slujit dimpreuna cu mine lui Dumnezeu; tu, cel pe care il vedeam slujid lui Dumnezeu", te vad acum slujind Diavolului?!!...
 Da. Asa sint fratii mincinosi. Si sint din ce in ce mai multi! E plin vazduhul de vorbele lor...mieroase!
......................................................................................................................................................................................................................................................................................................
   Nu mi-a placut niciodata ca cineva sa ma apeleze cu apelativul: sora.  Am avut cindva, mai de multisor, cu cineva chiar un "usor" conflict pe chestiunea aceasta. Ii postasem un comment pe un blog al sau, si fiindca eu il cunosteam,  stiam exact cine este, i-am zis prescurtat : Laur. Apoi el, "ofensat" de ceea ce scrisesem acolo (deh' adevarul doare!), mi-a scris un mail. Si mi s-a adresat cu: soră. Wow, am luat foc! Si i-am raspuns instant, rugindu-l sa nu mi se mai adreseze cu acest apelativ: soră. Imediat am primit un alt mail, in care, promitea sa nu-mi mai spuna asa, cu conditia ca nici eu sa nu-i mai spun Laur. Ei si! Nu i-am mai zis. Paguba-n ciuperci!..
 Cum sa-i explic  lui, ca eu nu pot fi soră cu cineva care  a  "vazut " un semen in nevoi, i-a auzit strigatul, dar el a trecut mai departe pe carare  (a Blogului lui!; acolo unde semenul strigase ), facindu-se ca nu a vazut si nu a auzit...
 A mai urmat intre noi citeva schimburi de mail-uri in care incerca sa-mi explice, in privat (adica pe mail, nu pe Blog, unde commentasem eu deschis!), cum ca bla..bla...a facut el si a dres el...Numai ca eu i-am taiat-o scurt si-i contraargumentasem, nu pe mail, ci direct pe Blogul lui, că-i  doar vorbărie goală ce-mi spune şi i-am mai citat că: înşiră "cuvinte goale, ce din coadă au să sune"...  Si chiar i-am zis, la un moment dat: cum iti explici tu, L ( l-am diminuat de tot!!! ) ca eu iti scriu pe Blog si sustin acolo, sus si tare, ceea ce am de spus, cu argumente, iar tu imi raspunzi in privat, prin mail? Ti se pare corect asa? Argumentaza-mi acolo! Vino "frate" cu argumente solide, într-un dialog deschis. Nu ma aburi in privat cu scîncete de copil ratacit in...tranzitie cu Evanghelia-n mina...şi cu cîrdul de pelerini aburiţi -de excesiva voastră publicitate mascată-, după tine...
 Si, fiindca n-avea argumente, nu i-am mai fost lui..soră!
.................................................................................................................................................................................................................................................................................................
Personal, ma feresc sa utilizez acest cuvint soră/frate, pentru simplul fapt ca..ma tem..ma tem, ca nu cumva, cine stie cum, din nebagare de seama, sa o iau pe un alt...drum!...făcîndu-mă frate minciunii!
  Şi apropo de acesti fraţi, ai MINCIUNII, vă-ntreb: ce-avuserăţi, "oameni buni", "fraţilor" -ca să fiu în subiect-, cu imaginile din Blogul meu, "Jandarmeria Ortodoxă?" Am făcut cumva atingere unora dintre cei cărora slujiţi? Păi postasem acolo o copie  după un Act Original, emis de catre Arhiepiscopia Bucureştilor. Ce v-a deranjat , pe voi, frăţiorilor, admini  ai site-ului ( CRT ORT la care prestez şi eu, aducîndu-vă rating  -aşadar, ceva părăluţe!!- )? Pe cine supără adevărul? Pe Hristos în niciun caz! Am să mă ostenesc să postez iarăşi Circulara aia, emisă de fraţii voştri din Deal, BULA aia PATRIARHALA. Bucuraţi-vă şi vă veseliţi!, că plata minciunii este ...in Ceruri!
10 05 2013