BUCUREŞTI,ORAŞ AL ...
Cu greu zăresc acum o geană de lumină
Ce să desfete străzi şi-alei în Bucureşti
Că flori nu sunt pe-aici.Nimeni nu are vină?
Îmi spun provincialul.Cât de prozaic eşti !
Îmi huruie în cap şi troleibuzul care
Pe ipotetic câmp ară în lung şi-n lat,
În jur toţi se agită,e hărmălaie mare.
Decât în capitală,mai bine într-un sat !
Privesc asfaltul negru şi dilatat de soare,
Pe-aici a fost cândva un câmp cu grâu şi maci...
Dar blocurile-nalte îl obturează-n zare
Îmi spun provincialul.Ia mai taci !
Se perpelesc bătrâni şi pier ca vai de ei
Sub arşiţa de soare-ntre fiare ţi beton -
Mai bine sub un pom sau poate-ntr-un bordei.
Ori poate-ntr-o colibă sau chiar într-un şopron !
E foame-n cartiere,fac foame mulţi pe rupte,
Alţii servesc la Mall,Mc-uri în caserolă -
Poate doar cei din sate mai pot să se înfrupte
Cu-n boţ de mămăligă sau poate o fasolă.
În limuzini luxoase,duhnind de bunăstare
Străini de tot ce mişcă şi-apucături haine
Trec potentaţii vremii ce sunt aceia care
Sunt tot români de-ai noştri cu suflete păgâne !
Nu-mi place capitala,nici azi,nici altădată
Iar relele din ea n-ai cum să le înfrunţi.
Zic unii că aici se dă ora exactă !
Într-un oraş rănit şi cu edili corupţi ?
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
S-a înăsprit urâtul în inima română
Şi simt cum capitala începe să dispară...
Nu vreau ca Bucureştiul de mâine să devină
Poate un Kalahari sau poate o Sahară !
Pe ipotetic câmp ară în lung şi-n lat,
În jur toţi se agită,e hărmălaie mare.
Decât în capitală,mai bine într-un sat !
Privesc asfaltul negru şi dilatat de soare,
Pe-aici a fost cândva un câmp cu grâu şi maci...
Dar blocurile-nalte îl obturează-n zare
Îmi spun provincialul.Ia mai taci !
Se perpelesc bătrâni şi pier ca vai de ei
Sub arşiţa de soare-ntre fiare ţi beton -
Mai bine sub un pom sau poate-ntr-un bordei.
Ori poate-ntr-o colibă sau chiar într-un şopron !
E foame-n cartiere,fac foame mulţi pe rupte,
Alţii servesc la Mall,Mc-uri în caserolă -
Poate doar cei din sate mai pot să se înfrupte
Cu-n boţ de mămăligă sau poate o fasolă.
În limuzini luxoase,duhnind de bunăstare
Străini de tot ce mişcă şi-apucături haine
Trec potentaţii vremii ce sunt aceia care
Sunt tot români de-ai noştri cu suflete păgâne !
Nu-mi place capitala,nici azi,nici altădată
Iar relele din ea n-ai cum să le înfrunţi.
Zic unii că aici se dă ora exactă !
Într-un oraş rănit şi cu edili corupţi ?
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
S-a înăsprit urâtul în inima română
Şi simt cum capitala începe să dispară...
Nu vreau ca Bucureştiul de mâine să devină
Poate un Kalahari sau poate o Sahară !
