ROMÂNIA, TE IUBESC! - UN FLUVIU DE PROSTIE II

Elena Mitru; Lansare carte ELENA MITRU; România; Colegiul Economic ”Virg...

Pilda semănătorului din Evanghelia de astazi

13/10/2019

Textul Pildei semănătorului din Evanghelia de astazi

Ieşit-a semănătorul să semene sămânţa sa. Şi semănând el, una a căzut lângă drum şi a fost călcată cu picioarele şi păsările cerului au mâncat-o. Şi alta a căzut pe piatră, şi, răsărind, s-a uscat, pentru că nu avea umezeală. Şi alta a căzut între spini şi spinii, crescând cu ea, au înăbuşit-o. Şi alta a căzut pe pământul cel bun şi, crescând, a făcut rod însutit. Acestea zicând, striga: Cine are urechi de auzit să audă. (Luca 8, 5-8)

Interpretarea pildei

Semănătorul: Dumnezeu – Domnul Iisus;

Sămânța: Cuvântul lui Dumnezeu, învățătura;

Țarina: lumea, oamenii;

Sămânța căzută lângă drum: Oamenii care nu primesc învățătura și vine diavolul (păsările cerului) și o iau de lângă ei;

Sămânța căzută pe piatră: Oamenii care primesc învățătura, dar imediat o uită, o ignoră (intră pe o ureche și iese pe cealaltă);

Sămânța căzută între spini: Oamenii care primesc învățătura, aceasta pare să aibă efect în mintea și inima lor, dar grijile lumești o înăbușă și o alungă;

Sămânța căzută pe pământ bun: Oamenii care primesc învățătura și aceasta rodește în mintea și inima lor. O primesc și o respectă.

 

A apărut revista Convorbiri literar-artistice nr. 11

Azi, 12 sept, cu oarecare întârziere a apărut nr. 11 al revistei Convorbiri literar-artistice. Am sa expun câteva facsimile. Nu am reusit sa fac fotografii la intregul continut al revistei, dar, cu siguranta, voi adauga cite ceva de la fiecare autor, cit de curind!
Ne bucurăm s-o avem pe coperta 4 pe pictorita Ranete Ana cu o lucrare deosebita: pictură in ulei pe pânză!

Paraclisul Pr Arsenie Boca, Psalt Petre Moise fragment

29 august, Sf Ioan Botezătorul (tăierea capului)

29/08/2019  

(Postez aici Acatistul. Precizez că am făcut mici modificări în text, care corespund gândirii și structurii mele spirituale). Să vă fie de folos! (Anto).
Acatistul Sfântului Ioan Botezătorul

Ioan Botezătorul – Sfânt Prooroc și Înaintemergător al Domnului Iisus Hristos!
(Sărbătorit la 7 ianuarie; Comemorat la  29 august Tăierea capului)
Condacul 1
Sfinte Ioan Botezătorule, cel ce ai fost ales a te atinge cu mâna ta de creștetul Mântuitorului Hristos și a-L boteza cu apă din râul Iordanului, când, minunat, S-a pogorât Duhul Sfânt în Chip de Porumbel, cel ce ai îndrăznire mare către Dumnezeu, te rugăm atinge-ne și pe noi cu harul tău, ca, prin tine, să fim izbăviți de tot necazul și din patul bolii ridicați, și așa, după datorita mulțumire, pe tine ajutătorul nostru, să te cinstim și să-ți cântăm : Bucură-te, sfinte Ioane, preacinstite Înaintemergătorule și Botezătorul Domnului Hristos!
Icosul 1
Înger înaintestătător al cetelor drepților tu ești Sfinte Ioane, proorocule, că strălucind cu dumnezeiasca lumină, luminezi pe toți cei ce laudă dumnezeiască pomenirea ta, și cu dragoste te cinstesc și zic către tine așa :
Bucura-te, stea de lumină purtătoare lumii;
Bucura-te, făclie strălucitoare a toata făptura;
Bucura-te, cel ce ești pierire demonilor;
Bucura-te, ridicarea pământenilor celor căzuți, care alergă la ajutorul tău;
Bucura-te, lumina necuprinsă de ochii omenești;
Bucura-te, adânc mare văzut de gândurile credincioșilor;
Bucura-te, că tu esti povățuitorul mântuirii nostre;
Bucura-te, că luminezi credincioșii;
Bucura-te, dătătorule de bucurii;
Bucura-te, pierzătorul blestemului pamântenilor;
Bucura-te, prin care se luminează făptura;
Bucura-te, prin care se goneste necazul;
Bucura-te, Sfinte Ioane, preacinstite Înaintemergatorule !
Condacul 2
Fericite proorocule Ioan, auzind noi că tu ai fost ales să te atingi cu mâna de creștetul Mântuitorului Iisus Hristos, Dumnezeul nostru, te rugăm, atinge-ne și pe noi cu harul tău, ca toți, cu bucurie să-I cântăm Preasfiintei Treimi: Aliluia !
Icosul 2
Buzele noastre sunt întinate, și înțelegerea dumnezeirii tale anevoie este nouă, muritorilor neputincioși, Proorocule Ioane, dar crezând, te rugăm primește cinstirea ce-ți aducem întru acest ceas, și rugăciunile și cererile noastre le pune înaintea lui Dumnezeu, ca noi, cu bucurie, să-ți cântăm așa:
Bucura-te, alesul lui Dumnezeu;
Bucura-te, plinirea a multă lumina;
Bucura-te, lauda dumnezeiasca a sfintilor lui Hristos;
Bucura-te, cer cinstit al drepților lui Dumnezeu;
Bucura-te, cunoștința fara de numar ce o dăruiesti cinstitorilor tăi;
Bucura-te, sanatate preaminunata împărțită credincioșilor;
Bucura-te, minune mult mărită de îngeri;
Bucura-te, cel ce esti rană grea și plâns demonilor;
Bucura-te, lumina mai stralucita decat soarele;
Bucura-te, zarea focului celui dumnezeiesc;
Bucuraste, luminarea si dulceata credinciosilor;
Bucura-te, povata si ajutătorul necăjiților;
Bucura-te, Sfinte Ioane, preacinstite Înaintemergătorule !
Condacul 3
Putere din cer dăruiește-ne noua, celor ce cinstim și chemăm numele tău, purtătorule de lumină din Lumină,  Ioane proorocule, că luminezi inimile credincioșilor, celor ce cu credință cinstesc numele tău și, cu bucurie sfântă, mulțumesc lui Dumnezeu cântând : Aliluia !
Icosul 3
Pe tine, Proorocule Ioan, mare aparator si bun ajutor întru nevoi te avem; pentru aceea ca pe un grabnic izbavitor, te cinstim si daruri ca acestea aducem tie :
Bucura-te, facatorule de multe minuni;
Bucura-te, intelepte datator de daruri dumnezeiești;
Bucura-te, risipitor de vrajmasi;
Bucura-te, mângâietor al necăjiților care îți cer ajutorul;
Bucura-te, ca te rogi pentru noi catre Domnul;
Bucura-te, ca tu pe tiranul il gonesti de la noi;
Bucura-te, ca luminezi inimile credinciosilor;
Bucura-te, ca îndepartezi gândurile cele pline de răutate;
Bucura-te, grabnic folositor al bolnavilor;
Bucura-te, mărgăritarul ales;
Bucura-te, prin care se lumineaza lumea;
Bucura-te, prin care s-a gonit vicleșugul;
Bucura-te, Sfinte Ioane, preacinstite Înaintemergatorule !
Condacul 4
Sfinte Ioane, proorocule și botezătorule al Domnului Hristos, făclie purtătoare de strălucire, ajută-ne pe noi, cei care alergăm la tine, izbăvește-ne din tot necazul, scoate-ne din toată nevoia,  din întunericul minții și de sub asuprirea vrăjmașului batjocoritor, botează-ne cu har din Harul tău și luminează-i pe cei ce te cinstesc și, cu bucurie sfântă, laudă pe Dumnezeu cu cântarea : Aliluia !
Icosul 4
Sfinte Ioane, proorocule și botezătorul Domnului Hristos, tu cel ce ești soare purtator de lumină, sfesnic cu strălucire de aur, cu puterea darurilor pe care le ai de la Dumnezeu, te rugăm, ajută-ne să ne curățim de păcate, mijlocind pentru noi, iar noi, sfințiți fiind, să te cinstim cu bucurie sfântă, pe tine, Alesule al lui Dumnezeu, Ioan Botezătorule, și să prăznuim cu evlavie pomenirea ta cea dumnezeiască și să-ți cântăm așa:
Bucura-te, alesule al lui Dumnezeu;
Bucura-te, scaun de nematerialnic foc;
Bucura-te, mângâierea sufletească a celor necăjiți;
Bucura-te, sănătate trupeasca a celor bolnavi;
Bucura-te, stâlpul de bucurie cel în chip de foc al drepților;
Bucura-te, cetate de Dumnezeu sădita, și frmusețea oamenilor;
Bucura-te, cârmaci prealuminat celor ce înoată pe marea vieții;
Bucura-te, hrănitor al celor flămânzi;
Bucura-te, stea mai luminată decât soarele;
Bucura-te, sfesnic strălucitor cu raze de aur;
Bucura-te, dătătorule de daruri înțelepților;
Bucura-te, ajutatorul celor ce sunt în lipsuri;
Bucura-te, Sfinte Ioane, preacinstite Înaintemergătorule !
Condacul 5
Proorocule Ioan, vrând Doamnul Dumnezeu să-i mântuiaseă din înșelăciune pe oameni, te-a trimis pe tine, cel ce ai ieșit în pustie ca un Înaintemergător al Domnului Hristos și ai propovăduit venirea Fiului lui Dumnezeu. Proorocind, ai inmulțit pe pământ darul din destul, sfinte Ioane, si toate le-ai umplut de cunoștință; Pentru aceea te cinstim și pomenim numele tău, și-I cântăm lui Dumnezeu: Aliluia !
Icosul 5
Văzut-au fiii oamenilor, proorocule Ioan, cinstita mâna ta, când s-a atins să boteze cu apă din Iordan pe Domnul Hristos, când S-a pogorât Duhul Sfânt în Chip de Porumbel. Și întru aceasta, minunându-ne noi de darul ce ți-a fost dat, te cinstim, te binecuvântăm și îți cântăm:
Bucura-te, slujitorul cel prealuminat al lui Hristos;
Bucura-te, înțelepciunea tuturor neamurilor;
Bucura-te, doctore luminat al bolnavilor;
Bucura-te, gonitorul cel infricosator al demonilor;
Bucura-te, frumusetea prealuminată;
Bucura-te, sălaș preacinstit cu bun miros al lui Dumnezeu;
Bucura-te, minunea minunilor cu multă mărire;
Bucura-te, dare cinstită cu multă dăruire;
Bucura-te, vas duhovnicesc prealuminat;
Bucura-te, comoara darului cea preacinstită;
Bucura-te, luminătorule;
Bucura-te, podoaba cea cinstita a preoților;
Bucura-te, Sfinte Ioane, preacinstite Înaintemergătorule !
Condacul 6
Tăindu-ți-se capul, Sfinte Ioan Botezătorule, Irodiada purtându-l se minuna, că n-a cunoscut de ce se mustra, iar urcenicii, văzând tăierea cea cumplită a capului tău, s-au tânguit cu amar, căci nu înțelegeau, iar tu acum ca un înger petreci în ceruri și oamenilor, aici pe pământ, celor care aleargă alatine, le ești grabnic ajutător. Pentru acesta te cinstim și te binecuvântăm îi Îi cântăm lui Dumnezeu: Aliluia !
Icosul 6
Proorocule Ioan, nepricepuți erau și s-au înfricoșat cei care te-au auzit când ai zis: ”Nu sunt vrednic a dezlega curelele de la picioarele Celui ce vine după mine”. Dar cână au văzut pe Hristos Mântuitorul, Fiul lui Dumnezeu, botezat  de tine în apa Iordanului, când, minune mare, S-a pogorât Duhul Sfânt în Chip de Porumbel și glas din cer S-a auzit, de la Tatăl Dumnezeu, Care a spus: ”Acesta este Fiul Meu iubit întru Care am binevoit…”. Știind acum că tu, proorocule și botezătorule  Ioan, ești bineplăcutul și alesul de mare cinste al lui Dumnezeu, te cinstim și noi, te binecuvântăm și îți cântăm unele ca acestea :
Bucura-te, mărgăritar de mult preț;
Bucura-te, gura cântărilor celor cinstite;
Bucura-te, lauda cea dulce a proorocilor;
Bucura-te, arma cea nebiruita a credinciosilor;
Bucura-te, graiul cel frumos al pustnicilor;
Bucura-te, mirul cel cu bun miros al cucernicilor preoți;
Bucura-te, turnul cel nebiruit al credincioșilor;
Bucura-te, făclia cea prealuminată a Bisericii lui Hristos;
Bucura-te, hranitorul saracilor și al străinilor;
Bucura-te, vindecătorul orbilor si al șchiopilor;
Bucura-te, piatra scumpă;
Bucura-te, faclie mult-luminoasă;
Bucura-te, Sfinte Ioane, preacinstite Înaintemergătorule !
Condacul 7
Sfinte Ioan, Botezătorule al Domnului Hristos, Mântuitorul nostru, alesule al lui Dumnezeu, cel ce esti mai cinstit decat toti pământenii, si decat toti dreptii, cel ce ne ești turn de tarie celor care chemăm numele tău în ajutor, ne minunăm toti cunoscându-ți viata cea nematerialnică,  si de aceea cântăm lui Dumnezeu: Aliluia !
Icosul 7
Suntem binecuvântați să fim făptură nouă, prin tine, Ioan Botezătorule, căci fiind atins creștetul Stăpânului Hristos de mâna ta, la ACESTUIA în apa Iordanului, când, minunat, S-a pogorât Duhul Sfânt în Chip de Porumbel, ne-a sfințit pe noi și ne-a luminat pe noi cei care chemăm numele tău. Pentru acesta, alergăm la tine, te cinstim și te binecuvântăm și grăim unele ca acestea:
Bucura-te, datatorul bucuriei celei dumnezeiesti;
Bucura-te, pierzatorul blestemului și înșelăciunii celei diavolesti;
Bucura-te, luminarea noastră;
Bucura-te, desfatarea si bucuria dreptcredincioșilor;
Bucura-te, trandafir cu miros de taină;
Bucura-te, crin cu bun miros;
Bucura-te, bucuria noastră, a celor ce te chemăm în ajutor;
Bucura-te, că umpli de bună mireasmă sufletele;
Bucura-te, pazitorul cel nebiruit al pământenilor care alergă la tine;
Bucura-te, scara cea cu buna-suire a credinciosilor;
Bucura-te, prin care ne botezăm cu Hrisos;
Bucura-te, mijlocitor grabnic către Dumnezeu;
Bucura-te, Sfinte Ioane, preacinstite Înaintemergătorule !
Condacul 8
Preotul Zaharia s-a spăimântat și mut a rămas de frică, atunci când a văzut și a auzit, în Altar, proorocia Arhanghelului  Gavriil despre minunea nașterii tale, Proorocule și Botezătorule Ioan, căci nu știa ce să creadă. Mut a rămas până la nașterea ta, așa cum spusese Arhanghelul Gavriil. Și-atunci, înțelegând, îndată a cântat lui Dumnezeu : Aliluia !
Icosul 8
Proorocule și Botezătorle Ioan, strajă tare și ajutor grabnic ești tu celor necăjiți. Prin tine, Ioane, credincioșii biruiesc toate semințiile vrăjmașilor. De aceea te cinstim, te binecuvântăm și, chemând numele tău, cu tocmită cântare zicem:
Bucura-te, izbăvirea si curățirea păcatelor;
Bucura-te, vas cinstit al Domnului Hristos;
Bucura-te, cântare înfrumusetata a lui Dumnezeu;
Bucura-te, cetate de Dumnezeu sădita și rai de hrană;
Bucura-te, loc de Dumnezeu umblat;
Bucura-te, că ai înflorit rodul curăției;
Bucura-te, că izvorăști râul înțelepciunii;
Bucura-te, săditorul livezii celor fără de materie;
Bucura-te, lucrătorul celor nestricăcioase;
Bucura-te, prin care ne-am luminat mulți;
Bucura-te, prin care se mântuit cei ce alergă la ajutorul tău;
Bucura-te, ca izvorăști tămăduiri;
Bucura-te, Sfinte Ioane, preacinstite Înaintemergătorule !
Condacul 9
Înfricoșatu-s-a Elisabeta, dacă a vazut pe Maica lui Iisus, venind către dânsa la închinare, și pruncul în pântecele ei cu bucurie a grăit: Cel ce luminezi toate, luminează-ne și pe noi care cântam lui Dumnezeu: Aliluia !
Icosul 9
Au intrat în urechile lui Zaharia graiurile Elisabetei și a înțeles dezlegarea celor nevăzute ce vor să fie, și toți ne minunăm  de Atotputernicia lui Dumnezeu, și, nepricepând tainele Lui, mulțumindu-I de darul ce ni s-a dat de Sus, prin Tine, Sfinte Ioan Botezătorule, grăim:
Bucura-te, tăinuitorule al celor negrăite;
Bucura-te, curățitorule al stricăciunii;
Bucura-te, datatorul cunoștintei de cele ce vor să fie;
Bucura-te, surpătorul mândriei celor potrivnici;
Bucura-te, reazem si tărie dreptmăritorilor creștini;
Bucura-te, tarie si folositor celor ce te cheamă în ajutor;
Bucura-te, ca luminezi ochii inimilor nostre;
Bucura-te, ca ne dai gânduri curate;
Bucura-te, cantare frumoasa și cu bun miros;
Bucura-te, cel ce mijlocești al Dumnezeu pentru cele bune;
Bucura-te, doctorul sufletelor si al trupurilor;
Bucura-te, arătătorul minunilor celor multe;
Bucura-te, Sfinte Ioane, preacinstite Înaintemergătorule !
Condacul 10
Sfinte Ion Botezătorule, cel ce ai trecere și îndrăznire către Dumnezeu, ajută-ne! Izbavește-ne din nevoi cu darul tău, pe noi, pe toti cei ce aleargăm către tine și dumnezeiasca pomenirea ta cea purtatoare de lumina o cinstim, după putință. Acoperă cu raze strălucitoare, cu Har și Dar, pe toți cei ce cu dragoste Îi cântăm lui Dumnezeu: Aliluia !
Icosul 10
Zid de tărie și izbăvire esti oamenilor necăjiți, Sfinte Ioan Botezătorule, si turn nebiruit întru războaiele ce le avem de dus, că, prin folosirea numelui tău, se biruiesc taberele vrăjmasilor noștri, când chemăm numele tău; iar noi, fiind mântuiți grăim catre tine unele ca acestea :
Bucura-te, folositorul cel tare al celor ce chaemă numele tău, Ioan Botezătorule;
Bucura-te, învingătorul dușmanilor noștri;
Bucura-te, cel ce biruiești tabere vrăjmașe în zile de război;
Bucura-te, cel ce dăruiești ajutor de taină;
Bucura-te, crin iubitor de mir al mirosului celui de taina;
Bucura-te, trandafirul cel nevestejit al mirosului celui dumnezeiesc;
Bucura-te, că izvorăști râul vindecării;
Bucura-te, că din tine curg pâraie minunate;
Bucura-te, steaua care luminezi lumea;
Bucura-te, ajutorul nevoiașilor;
Bucura-te, mângâierea si tăria șchiopilor;
Bucura-te, povața și lumina orbilor;
Bucura-te, Sfinte Ioane, preacinstite Înaintemergătorule !
Condacul 11
Proorocule Ioan,  sfinte Botezătorul al Domnului Hristos, pentru mulțimea minunilor tale, cele vrednice de laudă, de ți-am aduce cântari și glasuri care să minuuneze tot neamul omenesc, nimic nu săvârșim cu vrednicie, față de darurile tale, pe care le dăruiești nouă, celor ce te chemăm în ajutor și care, binecuvântându-te, Îi cântăm lui Dumnezeu : Aliluia !
Icosul 11
Purtătorule de lumină și dumnezeiescule Ioane, botezătorule al Domnului Hristos, cu luminatele și dumnezeieștile tale minuni luminează și străluceste inimile noastre, al celor ce te cinstim pe tine și chemăm numele tău în ajutor. Ajută-ne! Căci noi cu nădejde te chemăm și aducem rugăciunile și cererile noastre înaintea ta, alesule al lui Dumnezeu Ioan, ca tu să le pui înaintea lui Dumnezeu, iar noi, primind grabnicul tău ajutor, cu dragoste și cu graiuri ca acestea să-ți zicem:
Bucura-te, folositorul saracilor si al vaduvelor;
Bucura-te, vindecatorule al multor bolnavi;
Bucura-te, lauda cea dulce a celor necăjiți;
Bucura-te, mângâierea celor osteniți și impovărați;
Bucura-te, întărirea minunata a credincioșilor care te cheamă în ajutor;
Bucura-te, apararea Bisericii lui Hristos;
Bucura-te, că celor ce înoată pe marea vieții tu le ești ajutător;
Bucura-te, că te-ai arătat doctor celor bolnavi;
Bucura-te, hrana celor flămânzi;
Bucura-te, pacea vieții celei nestricacioase;
Bucura-te, țarină a pomilor celor înfloriți;
Bucura-te, rădăcina și odrăslirea a credinței pururea vie;
Bucura-te, Sfinte Ioane, preacinstite Înaintemergătorule !
Condacul 12
Sfinte Botezatorule, cere dar dumnezeiese din cer pentru cei ce te cinstesc pe tine și te cheamă în ajutorul lor! Căci tu ești alesul și bineplăcutul lui Dumnezeu, și tu luminezi ca o făclie prealuminată pe cei credincioși. Pentru darul ce ni l-a dat Dumnezeu prin tine, Sfinte Ioan Botezătorule, te cinstim cu evlavie și te binecuvântăm și Îi cântăm cu bucurie sfântă lui Dumnezeu: Aliluia !
Icosul 12
Se luminează credincioșii și se umplu de daruri la a ta vedere, sfinte Ioan Botezătorule, căci tu înmiresmezi sfințind pe cei ce te cinstesc pe tine! De aceea, te chemăm și te rugăm, ajută-ne, mijlocește înaintea Preasfintei Treimi pentru noi necăjiții și împovărații, iar noi, bucurându-ne de izbândă, de harul și darul obținut de la Dumnezeu prin mijlocirea ta, să-ți cântăm:
Bucura-te, mărgăritarul cel frumos și de mult pret;
Bucura-te, izvorul cel preafrumos si preabogat;
Bucura-te, vasul cel de mir îngerilor și oamenilor;
Bucura-te, numele cel scump al proorocilor si al apostolilor;
Bucura-te, sabie înfricoșătoare asupra vrăjmașului;
Bucura-te, pecetea celor doua Testamente;
Bucura-te, că izbăvești din nevoi pe cei robiți și împovărați de nevoi;
Bucura-te, că biruiești pe cei protivnici credincioșilor;
Bucura-te, floarea cea preafrumoasă a dreptei credințe;
Bucura-te, mirul celor cu bun dar;
Bucura-te, Sfinte Ioane, preacinstite Înaintemergătorule !
Condacul 13
Sfinte Ioane, alesule al lui Dumnezeu, Proorocule și Botezătorule al lui Hristos, primind această cinstire ce-ți aducem acum, primește și rugăciunea și cererile noastre și le du înaintea Tronului Slavei, și cere pentru noi de la Dumnezeu iertarea păcatelor pe care le-am săvârșit până întru acest ceas, precum și cele pe care le purtăm în sânul nostru de la multe neamuri, ca, iertați și despovărați fiind, să ne bucurăm de toate binecuvântările cuvenite fiilor lui Dumnezeu, și așa să ne bucurăm întru fericire de viața pe care ne-a dăruit-o Dumnezeu, înmulțind cu spor, cu folos și câștig, minunații talanții cu care am fost înzestrați la venirea noastră în această viață binecuvântată, și, bucurându-ne, să te binecuvântăm, Sfinte Ioan Botezatorule, și să slăvim pe Dumnezeu cântând: Aliluia !

Sf Gherasim Kefalonitul, coincidențe??!…

Mă tot gândesc la ideea de schit cu acest hram, al Sfântului Gherasim Kefalonitul, idee pusă-n practică de omul practic al lui Dumnezeu, ierodiaconul Isaia, cel care mai întemeiase, mai construise, de la zero, un Schit la Horia, de unde i-a rămas și nickname-ul ”Părintele Isaia de la Horia”, și gândidndu-mă, tot mi se mai deschide, ușor-ușor, mintea către una-alta din lucrările lui Dumnezeu, chestiuni de care uitasem. Ce legătură am eu cu Sfântul Gherasim Kefalonitul?, m/am tot întrebat. De unde până unde să mă sune pe mine, părintele Isaia, în dec 2018, după 4 ani de tăcere mormântală, (de nu mai știam de mai trăiește sau nu, căci nu-mi mai răspunsese nici la telefon, când îl sunasem, nici la mesajele pe care i le trimisesem, nimic, ci doar…silențio stampa, un silentio stampa de neînțeles mie!!!), și să-mi spună să mă duc la sfinția sa?? Fiindcă eram un pic și supărată pentru motivul tăcerii dumnealui, dar, mai ales, pentru niște probleme, multe și de nerezolvat, ale mele, care m-apăsau cumplit (și despre care nu mai voiam să vorbesc absolut cu nimeni în afară de Dumnezeu, prin rugăciunile mele), necăjită fiind, i-am zis?
-Lăsați-mă, Părinte, că nu viu!
Și pentru că tot insita să mă duc, i-am înșirat câteva motivații, nesemnificative, dar, bineînțeles, printre altele, și faptul că nu-mi răspunsese atâta amar de timp și că nu înțeleg ce-i veni acum, așa…intempestiv, să mă cheme la sfinția sa. Dar dânsul îmi zice?
-Hai, vino, mă Ivana (așa îmi zice părintele), că fac aici un Schit cu Sf Gherasim Kefalonitul, la Negrești, jud. Constanța, lângă Cobadin.
-Ops!! Păi și io, ce treabă am?? Nu vin eu acolo un` s-atârnă harta-n cui, la cucuieți unde v/ați dus. Ce vreți de fapt???
-Vino că am treabă cu tine, să filmezi, să faci niște poze, îmi zice.
-Hai, Părinte, că nu viu, niște poze puteți face dvs sau altcineva cu telefonul și gata…
-Nu, nu pot. Te aștept! Hai zi că vii!
-Nu viu! Nu mă simt prea bine, sunt obosită, stresată, și…n-am cum s-ajung acolo unde s-atârnă harta-n cui, fiindcă… nu mai am mașină, nu mai am stare, nu mai am…credință, îmi venea să-i zic, dar nu i-am zis, nu mai am…în general, nu prea mai am încotro, îmi venea să- zic, dar nu i-am zis, și i-am îndrugat, nici nu mai țin minte ce.
-Eu te aștept!
-Nu mă așteptați, că nu vin, am o grămadă de…neputințe (îi zic și-i enumăr doar câteva dintre ele, dar din cele nesemnificative, căci despre cele SEMNIFICATIVE, repet, nu mai voiam să vorbesc absolut cu nimeni, in afara de Dumnezeu).
-Haidi, mă Ivana, vino, uite, vino pe data de…vino de Crăciun.
-Nu știu Părinte, mă mai gândesc, i-am zis.
-Te-aștept!
-Nu mă așteptați. O să mă gândesc dacă pot veni sau nu!!
Trece prima zi de Crăciun și fix după prânz, cred ca era ceasul 13,00, sună telefonul. La capătul firului Părintele Isaia.
-N-ai venit, Ivana, te-am așteptat, m-am tot uitat după tine…
-Păi de ce, Părinte, să m-așteptați? V-am promis eu că vin??
-Păi, eu te-am așteptat….
Na, acum, și Părintele!!, mi-am zis. Doamneee, ai milă de mine, fiindcă Tu știi că n-am promis nimic nimănui! Nu e-n firea mea să fac o promisiune și să nu mă țin de cuvânt.
-Păi, vă cred, m-oți fi așteptat dvs ca asa ați vrut să m-așteptați, dar eu nu v-am promis că vin, am zis doar că am să mă gândesc la asta, dar …nu m-am gândit.
Și nu m-am gândit la plecarea mea la Schit, fiindcă aveam un milion de griji și de zdroabe care mă asasinau, aveam probleme la care să mă gândesc și nu-mi mai încăpea încă ceva în gândirea mea.
-Hai vino, uite vino…sâmbătă!!, zice Părintele.
Era finalul anului, vremea se-arăta grea, s-ateptau ninsori, viscole, ger, și-i zic asta Părintelui Isaia, ca un argument la neputința mea de a mă porni la drum. Nu-mi doream decât să mă prindă iarna-n casa mea, să stau aici cu necazul meu și cu zdroabele mele, să mă rog la  Dumnezeu, după putință, și-atât. Dar Părintele insită să mă duc, la care eu îi zic:
-Părinte, păi nu vedeți că stă să se pună pe iarnă grea, va ninge, vin furtuni, ger, vreți să mă-ntroienez pe-acolo pe la dvs, păcatele mele!!…
-Nu ninge, mă, nu ninge!
-Cum nu ninge, Părinte, când ăștia au spus la Starea Vremii că se-așteaptă ninsori, viscole, sunt alertați cei de la Drumuri să-și pregătească utilajele de dezăpezire, etc…
-Nu ninge, mă, nu ninge! Hai vină-ncoa. Ai să vezi că nu ninge, ba va mai ieși și soarele când vei ajunge tu aici!!
-Opsss! Hai, Părinte!! Prea de tot!! ”Luminăția sa, Antoaneta-Ivana, binecuvântată cu..Soare!!”, îmi venea să zic, dar nu am zis.
-Hai, te-aștept sâmbătă. Te aduce Cristi cu mașina, îl sun acum și-i spun…!, a zis și-a închis.
Eu n-am promis nimic, nici de astă dată. Doar am zis că am să mă gândesc, dar Părintele Isaia, închisese deja telefonul. Bineânțeles că n-aveam de gând ”să mă gândesc!, fiindcă n-aveam nicio motivație concretă… Doar că am început să am o zdroabă-n plus și mă tot lamentam, vorbind cu Dumnezeu și cu mine.
Offff, Părintele ăsta!! Ce i-o fi venit??, mă tot întrebam. Dar pentru că nu înțelegeam ce zor are de mă vrea pe mine acolo, așa…dintr-o dată, tam-nisam, după o tăcere de fix 4 ani, m-am pus în genunchi și m-am rugat lui Dumnezeu, amintindu-i de NEPUTINȚELE mele. Aveam o stare foarte, foarte rea, din toate punctele de vedere, și nu mă simțeam în stare să plec la drum. L-am rugat pe Dumnezeu să mă binecuvânteze pentru asta, daca EL asta vrea (fiindca eu NU VOIAM!!), dar Îi ceream sa ma binecuvânteze pentru că avusesem sentimentul că, neducându-mă de Crăciun, când deși nu-i promisesem Părintelui Isaia, dânsul mă așteptase, și acum aveam clar sentimentul că-l mâhnisem prin neprezența mea, -deși, repet, eu nu promisesem că mă duc, ci doar că o să mă gândesc la propunerea dumnealui.
Noaptea aceea n-am dormit absolut deloc. Dimineață la 4,45 , pe 29 dec 2018, eram un fel de zombi umblător, un mort, puțin viu, umblând prin lume. Mi-am luat camera de filmat și trepiedul la spinare, vai mie, că abia mă târam, și am plecat la punctul de întâlnire cu dl Cristian. Apoi am ajuns la Negrești. Când am coborât din mașină și-am pus piciorul pe pământul de lângă Schit, printre clădirea schitului și cele două butoaie -dormitoarele Părintelui Isaia!! -, a ieșit soarele dintre nori și și-a îndreptat o rază luminoasă spre noi, cei ce coboram, câte unul, din mașină, atingându-mă…
Noroiul era la el acasă, în toată splendoarea lui, așa că mie nu-mi prea dădea inima ghes să mă dau în mâinile lui să mă frământe, și nici eu n-aveam chef să-l frământ cu singurele mele ghetuțe rămase-n viață după o purtare de 7 ani. Aveam un milion de ofuri, de dureri și de zdroabe, și nu-mi mai ardea și de frământat noroaie prin Dobrogea. Așadar, ”peisajul” nu mi-a surâs deloc, noroc cu Soarele care-mi dăduse binețe, binevoitor!
Am intrat în Biserică. O clădire la început de construcție. Ce să-ți placă?? O construcție în…construcție, foarte mult noroi pe delături, în Biserică frig, nu tu lumină, nu tu un preș pe care să te-așezi, nu scaune. Frig, ca-n decembrie, ce mai!! În schimb…multă dragoste, atât la cei prezenți, cât și la preoții care slujeau. (Unul era pr Isaia, pe celălalt nu-l cunoșteam, dar aveam să-l cunosc…).
Mă aciuez într-un colț și montez camera. Încep să filmez. În 5 minute mâinile mi-au înghețat, așa că n-am mai manevrat niciun buton, ci am fixat-o într-un punct oarecare, făcând un fel de plan general, să prind, îmi ziceam, intrarea în Altar și catapeteasma cu cele două Icoane, singurele, una  a Maicii Domnului, Portărița, și una  a Sf Gherasim Kefalonitul.
La finalul Sfintei Liturghii s-au făcut două Acatiste, al Portăriței și al Sfântului Gherasim Kefalonitul.
Pentru că-mi era frig și eram și foarte obosită, nu dormisem deloc noaptea ce trecuse, dar și încă multe alte nopți mai în urmă, nu prea am reușit să mă concentrez pe ce se citea în Biserică, deși eu știu cam toate rugăciunile, toată rânduiala sfintelor slujbe pe de rost. Un cântăreț, la strană, rostea o litanie. Era Acatistul Sfântului Gherasim Kefalonitul. Nimeni nu-i ținea isonul, dintre cei prezenți în Biserică, nu mulți -cred că eram maxim 10-12 persoane, pentru că, sigur, ziceam eu, oamenii nu știau textul Acatistului.
Când și Acatistul sf Gherasim s-a terminat, preotul Zante George ne-a dat binecuvântare, iar pr Isaia ne-a ținut o mică predică, apoi ne-a miruit.
După încă o binecuvântare, pr Zante s-a ”gătit” de plecare. Își ia geanta lui de…salvamar, în care, de data asta, avea costumul și ustensile de slavat suflete, tocmai când să iasă pe ușa de la intrarea în Biserică, face cale-ntoarsă, merge-n Altar, își pune patrafirul, iese-n ușa Altarului și ne invită să ne-apropuem să ne mai facă o rugăciune. Și ne-a mai făcut, nu una, ci vreo 5 rugăciuni, care de călătorie, care pentru sporul casei, care pentru examene. Abia, după aceea a  plecat, refuzând niște bănuți pe care cineva din mulțime îi-i întinsese și insista să-i dea, în semn de mulțumire.
Gestul acesta al pr Zante, de a se întoarce înapoi, de la ușă, după ce-și dezbrăcase veșmintele de slujire, m-a impresionat. Apoi, m-a impresionat aplecarea cu care făcea rugăciunile. Îl simțeam a fi de-acolo, din treabă!! Din lucrul acela, care, desigur, vorba Apostolului Pavel, nu-i mai aparținea lui, omul G Zante, ci preotului George Zante, omul ales al lui Dumnezeu, pus anume acolo, lângă un alt om și slujitor destoinic al lui Dumnezeu și al semenilor, ierodiaconul Isaia.
Începuse să-mi dispară oboseala, cu tot nesomnul meu de mult prea multe nopți, și-am căpătat un pic de putere.
Părintele Zante a plecat, pr Isaia a început să stea de vorba cu fiecare dintre noi. Eu nu demontasem camera de filmat, crezând că pr Isaia va voi să fac cevamai util cu ea, să-l întreb ceva, să mai filmez ceva, afar` de ceea ce-apucasem să filmez, adică o parte din ceea ce prinsesem din Liturghie și din Acatiste.
La un moment dat, pr Isaia face o pauza și iese afara. L-am intrebat:
-Părinte, strâng camera sau mai vreti sa mai spuneti ceva, sa mai filmez ceva??
-Strânge-o, mă, strânge-o, că e destul pt azi!!
Îmi venea să-i zic ceva…dar n-am zis. ”Ce-ajunge, Părinte, ce-ajunge, că n-am filmat nimic!!”, îmi era în cap. Practic nu-mi atinsesem scopul pentru care crezusem că sunt chemată acolo, dar…am tăcut, deși eram nemulțumită și nu-nțelegeam.
Am așteptat ca cei prezenți să stea și să termine de vorbit, fiecare in parte, cu Părintele Isaia, apoi, m-am dus și eu, să schimb o vorba și, evident, să-mi iau camera de filmat, dinăuntru, unde o lăsasem.
Atunci părintele Isaia, mi-a vorbit mult despre ce va face el acolo. Îmi vorbea despre Schit, despre cum va arăta, ff curând, Schitul. Eu mă uitam sixderată la optimismul dumnealui și, la un moment dat am zis:
-Doamnee, Părinte, v-ascult, dar nu vă mai aud…Vă-nțeleg dragostea de a face, și știu că ați fi în stare să faceți, însă…totuși…
-Ce mă, nu crezi că am să fac, am să fac, mă Ivana, am să fac…
-Păi…nu știu cum să zic, sunt un pic încurcată, Părinte, ceea ce-mi povestiți dvs. acum e ceva…de domeniul fantasticului (am zis, dar voiam să zic, că e de domeniul gândirii omului care nu-i cu toate țiglele pe casă, care visează la PALAT când el e sărac lipit)…, necesită mulți bani… Eu luam în calcul banii pt PALAT, dar nu avem în gând că Pr Isaia nu dorește un PALAT pt el, ci pentru slujirea lui Dumnezeu!!….
-Or să vină, mă, banii, or să vină, se-ngrijește Sf Gherasim pt asta!!, zise pr Isaia.
-O, Doamne…câte nu mi-au trecut prin cap să-i mai zic atunci, ca argument contra, Părintelui, dar ca să nu intru prea rău în ispită, i-am zis Părintelui să schimbăm subiectul sau să…plec, că-i și-așa târziu. Se făcuse demult noapte.
Dintr-o dată, Părintele Isaia, nitam-nisam, adică fără legătură cu ceea ce discutasem pîn-atunci, mă-ntreabă ceva.
Opssss, acum am amuțit defintiv. Sănătatea mea, cum stau cu ea??Mai bine nu dezvoltăm, și ca să nu dezvoltăm, căci numai acea zdroabă nu mai voiam să mi-o readuc în conștient și s-o pot cu mine, povară (eu neavând nici măcar CARD de Sănătate!!), am zis:
-Ei, Părinte, ce mă mai întrebați, ce să mai dezvoltăm, eu din toate punctele de vedere sunt ZEROO absolut, așa că, mai bine-o lăsăm baltă…
-O să fie bine, mă, o să fie bine.
Îmi venea să-i zice: ”Ce bine, Părinte, de unde atâta bine, când RĂUL e călare pe mine, de atâția amar de ani…, dar n-am zis, am dat să mă ridic. Dar dânsul, tot nitam-nisam îmi mai ”proorocește” ceva. M-am reașezat pe băncuța aia, rece ca gheața, și eu, și mai rece, am zis: ”Nu Părinte, nu! Asta nu se poate-ntâmpla! E, practic, imposibil! Nu-nțelegeți că sunt ZERO absolut al toate acpitolele??” Dar dânsul zice: ”Ba ia să vezi, că se va-ntâmpla”.
Am plecat descumpănită, gândindu-mă la ce-a spus și la faptul că, ”practic, era..imposibil”, se se-mplinească ”proorocia” lui. Am încercat să uit… Era prea dureros să-mi aduc aminte de ceea ce avusesem și-acum nu mai aveam. Era, practic, imposibil, să mai pot avea. N-avea rost să m-amăgesc… Și cum să te-ncrezi în cuvintele Părintelui, când evidențele, realitatea din teren îți arată altceva?? Apoi, tot analizând, m-am tulburat și mai mult, și mi-am zis: ”Nu prind ideea pt care mă aflu aici. De filmat n-am filmat mai nimic. Carevasăzică, Pr Isaia, nu mă chemase pentru că ar fi avut trebuință să filmez!! Atunci, de ce m-a chemat așa insistent la dumnealui!! Mă gândeam și încercam să ghicesc șarada, în timp ce mașina dlui Cristi rula lin pe autostrada ….Soarelui! O, de-ar ieși Soarele și pe strada mea!!!…
N-am pricepu nici a doua, nici a treia zi, și nu am descifrat nici azi șarada ajungerii mele acolo, doar că între timp, tot gândindu-mă, tot reamintindu-mi frânturi din discuțiile cu Părintele și frânturi din lucruri întâmplate anterior, mi s-a adus în conștient, un lucru pe care-l făcusem eu pe parcursul lui 2018. Anume, lucrasem la alcătuirea Acatistului Sf Gherasim Kefalonitul. Doar că, lucrând la alcătuirea mai multor acatiste ale unor Sfinți, mai puțin (sau deloc) cunoscuți mie, cum ar fi Sf Zosima-protosul, Sf Maria Matrușka a Rusiei, Sf Nikolai, țarul Rusiei, Sfinții Zenobia și Zenobie, și altele, nu/mi aminteam, neam, că lucrasem și la alcătuirea Acatistului Sf Gherasim Kefalonitul. Apoi, dintr-o dată mi-am amintit că-i zisesem  femeii pentru care lucram Acatistele: ”Hai, măi Maria, îmi mai vii mult cu mulți sfinți dă-știa inventați de tine?; De unde-i mai scoți??” , la care, biata creștină, necăjită pe ”neputința” mea, îmi zice: ”O, cum, nu știi?? Habar n-ai ce mare Sfânt este Sf Gherasim Kefalonitul!” și-mi derulează situații în care Sfântul Gherasim Kefalonitul LUCRASE. I-am dat pace, zicând și despre ea ”că n-are toate țiglele pe casă”, dar că, în fond, ce-mi pasă mie, eu îmi propusesem să-o ajut, fiindcă ea nu lucrează la calculator și-atât. De ce să mai pun întrebări, de ce să mă mai încarc cu alte cele, atâta timp cât am decis s-o sprijin în lucrarea ei? M-am apucat să-i întocmesc Acatistul propus, să-i caut pe internet despre vița Sfântului și alte cele, am întocmit, robotic, Acatistul, i l-am trimis la Editura cu care eu colaborez, care-mi publică revista Convorbiri literar-artistice, și-am uitat de el, lucrând, mai apoi, în scurt timp, la Acatistul Sf Nifon. Dar iată că Sfântul Gherasim Kefalonitul nu și-a uitat de mine, ci, prin gura pr Isaia, mă cheamă la el!! Dar ce vrea?? Nu știu. Nu încă! Dar, cerându-i iertare pt stângăciile mele, trag nădejde!! Fiindcă, prin gura Pr Isaia, Dumnezeu l-a trimis pe Sf Gherasim Kefalonitul  în viața mea. Și mai înainte, îl trimisese prin femeia credincioasă, Maria. Amin.
Mare este puterea lui Dumnezeu și mari sunt darurile cu care îi înzestrează pe aleșii Lui! (Aleșii LUI fiind Sfinții, dar și cei doi preoți care slujesc la Schit: Pr Isaia și Pr Zante, cărora eu le mulțumesc pentru tot ceea  e fac dânsii pentru Dumnezeu și pentru semeni. Și fac multe, dar…puține se știu! Să le primească Dumnezeu, dragostea, jertfa, osteneala, darurile, milosteniile!! Amin. )
Așa arată Acatistul la care am lucrat eu. Slavă lui Dumnezeu! Binecuvântare Sfântului Gherasim Kefalonitul, de la care aștept MIMUNI cu mult mai mari decât a făcut!!! (Așa sunt eu, aștept!! Decât să disper, ”mai bine plec în vacanță” zicea cineva, dar eu cum nu pot pleca în vacanță -ce sa fac eu la Paris??, ce-aș face eu în Malibu sau în…Madagascar??-, mă rog, bat la ușile sfinților lui Dumnezeu și la ușa Domnului. ”Cere și ți se va da, bate și ți se va deschide, caută și vei găsi!, zice Hristos, Domnul meu!! Amin.)
Domnul să-i binecuvânteze pe cei ce cred în EL, pe ce-i ce-L cheamă!! Amin.