Antoaneta Rădoi despre scriitoarea Aura Dan

Arta Fericirii - Creierul si Emotiile, Dr. Dumitru Constantin Dulcan

15 August; Adormirea Maicii Domnului

 La 15 august, este Comemorată Adormirea Maicii Domnului. Fiind o Comemorare este, aşadar, cu dată fixă, 15 august.
Pe 15 august nu se sărbătoreşte Ziua, Aniversarea, Onomastica cuiva, ci...Comemorarea Adormirii Maicii Domnului, aşa că, în această ZI, nu se spune tradiţionalul: La mulşi ani Măriilor, Marinilor şi altora care poartă nume derivat. Desigur se poate bea conţinutul unui pahar cu vin. Noi, creştinii ortodocşi, îi pomenim pe cei dragi ai noştri plecaţi la Domnul, dăm o mică milostenie pentru sufletul lor ş, de asemeni, facem câte un mic dar spre cinstirea şi pomenirea Fecioarei Maria, Maica lui Iisus şi...a noastră, după cum bine ştim din ce ne spune Biblia şi din ceea ce ne-au lăsat mărturie Sfinţii Părinţi.
Cineva, nu ştiu cine, a întocmit un foarte frumos Acatist şi l-a dedicat Fecioarei Maria, care a născut pe Iisus. Fecioara Maria, prin această naştere,  care s-a făcut în chip tainic, a adus BUCURIE SFÂNTĂ la toată lumea care crede în Hristos şi urmează Cuvântulului lui! E bine, pentru cei ce pot, să se citească, în această Sfântă Zi, acest Acatsit, care este de o frumuseţe distinctă altor Acatiste. 
Dumnezeu, prin mijlocirea Maicii Sale, Fecioara Maria, să vă aducă BUCURIE SFÂNTĂ şi împlinirea de care aveţi nevoie! Amin.
                                                                           Antoaneta Rădoi

Condacul 1

Celei alese dintre toate neamurile, Maicii lui Hristos Domnul, Împărătesei, celei ce te sui de la pământ la cer, cântare cu cucernicie, pentru preacinstita ta Adormire, aducem ţie, căci tu eşti cea care ai născut, în chip tainic pe Iisus Hristos, Domnul şi Mântuitorul nostru! Şi Însuşi Hristos Domnul te-a dăruit nouă Maică scumpă şi Sfânt acoperământ, să ne fii, bună ascultătoare, caldă mângâietoare şi grabnic ajutătoare, tuturor celor ce te cheamă! Iar tu, ca ceea ce ai biruinţă peste moarte, de toate întâmplările aducătoare de moarte ne păzeşte pe noi, ca să-ţi cântăm:                                                                       Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, care întru adormirea ta nu ne laşi pe noi!

Icosul 1

Îngerul întâistătător din cer a fost trimis să spună Născătoarei de Dumnezeu mutarea ei la cer, fără de grijă şi mai înainte să vestească venirea la ea a Fiului lui Dumnezeu. Şi luminat strălucind, înaintea ei stând, a zis aşa:
Bucură-te, preaveselă Maică a Împăratului;
Bucură-te, Maica lui Dumnezeu, Împărăteasa cerului şi a pământului;
Bucură-te, preamărită, că vine cu slavă la tine Fiul lui Dumnezeu să te ia la cer;
Bucură-te, ceea ce eşti preamărită, prin vestirea ducerii tale către Fiul tău şi Dumnezeu;
Bucură-te, cea aleasă de Dumnezeu din toate neamurile;
Bucură-te, sfântă încăpere a Cuvântului lui Dumnezeu;
Bucură-te, plinirea vestirii profeţilor;
Bucură-te, preacinstită cunună a apostolilor;
Bucură-te, podoaba şi stăpânirea ocârmuitorilor;
Bucură-te, înfrumuseţarea arhiereilor şi podoaba preoţilor;
Bucură-te, povăţuitoarea monahiilor, celor înţelepţite de Dumnezeu, către Împărăţia cea de sus;
Bucură-te, ceea ce deschizi uşile raiului neamului creştinesc, celor care pururea te fericesc pe tine;
Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, care, întru adormirea ta nu ne laşi pe noi!

Condacul al 2-lea

Marii ierarhi Dionisie, tainicul ceresc, Ierotei cel minunat şi Timotei, cel încuviinţat cu dumnezeiasca arhierie, văzând ceata Apostolilor, adusă cu voia ta pe nori de la marginea lumii, la preacinstită adormirea ta, preanevinovaţi cântau lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 2-lea

Toată făptura cea înţelegătoare, împreună cu căpeteniile cetelor cereşti, au venit cu Împăratul lor, Care, în mâinile cele începătoare de viaţă, a luat sufletul Mamei Sale. Iar Petru, cel cu credinţă fierbinte, cu multe lacrimi a zis către ea aşa:
Bucură-te, Maica Făcătorului lumii care te-ai suit la cele fără de grijă;
Bucură-te, ceea ce te-ai mutat la lărgimile cele mari ale cerului;
Bucură-te, că prin suirea ta, ai sfinţit cele patru stihii;
Bucură-te, că prin mergerea ta, ai veselit cele cereşti;
Bucură-te, ceea ce ai fost primită în frumosul Ierusalim de sus;
Bucură-te, ceea ce cu bucurie ai intrat în lăcaşurile cele nefăcute de mâini omeneşti;
Bucură-te, Împărăteasa heruvimilor şi a serafimilor;
Bucură-te, stăpâna îngerilor şi a arhanghelilor;
Bucură-te, mângâierea şi izbăvirea credincioşilor;
Bucură-te, ajutorul şi sprijinirea moştenirii tale;
Bucură-te, solitoarea către Dumnezeu, pentru tot neamul creştinesc;
Bucură-te, întru tot bună şi dătătoarea tuturor bunătăţilor;
Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, care întru adormirea ta nu ne laşi pe noi!

Condacul al 3-lea

Puterea Celui de Sus a răpit din India pe Toma, care prin oarecare voire a lui Dumnezeu nu s-a întâmplat la preacinstita adormire a Maicii lui Dumnezeu să fie de faţă, şi a fost dus la mormântul cel primitor de viaţă. Deci pentru Toma, fiind desfăcut mormântul, plecându-se să o vadă acolo, a cunoscut că este înălţată la cer, şi crezând vedeniei sale celei din călătorie prin văzduh, a cântat: Aliluia!

Icosul al 3-lea

A înţeles astfel ucenicul că din iconomia lui Dumnezeu i-a fost rânduit să nu se întâmple să fie la înmormântarea Maicii Domnului împreună cu ceilalţi. Pentru aceea, bucurându-se pentru adormirea ei cea fără de moarte, a zis aşa:
Bucură-te, că ai fost luată de la pământ de Fiul tău;
Bucură-te, că te-ai suit la cele înalte, spre a te îndulci de slava lui Hristos;
Bucură-te, că te-ai suit la cele de sus, înconjurată de toate căpeteniile îngereşti, şi i-ai aruncat lui Toma omoforul tău din văzduh, ca o adeverire, spre mărturie;
Bucură-te, că ai fost purtată de heruvimi, la cele mai presus de ceruri;
Bucură-te, că ai fost înălţată cu cântare de mare cuviinţă prin porţile cereşti, de mai-marii puterilor îngereşti;
Bucură-te, că eşti înconjurată şi fericită de toţi locuitorii cerurilor;
Bucură-te, cer pământesc, care eşti înălţată la locuinţa Celui de Sus;
Bucură-te, tronul Domnului, care eşti înălţată de la pământ la Împărăţia cerească;
Bucură-te, solitoarea noastră şi tare sprijinire la Fiul tău;
Bucură-te, chezăşia noastră către Dumnezeu, spre mântuire;
Bucură-te, împărăteasa creştinilor şi ajutătoare pentru dobândirea Împărăţiei cereşti;
Bucură-te, Maica Vieţii, şi, după Dumnezeu, nădejdea vieţii noastre celei veşnice;
Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, care întru adormirea ta nu ne laşi pe noi!

Condacul al 4-lea

Vifor de gânduri netrebnice şi necredincioase având în sine evreul Atonie şi văzând pe purtătorii de Dumnezeu Apostoli ducând la mormânt cu mare cinste trupul cel preacurat al Maicii lui Dumnezeu, s-a pornit ca să-l răstoarne. Dar fără de veste, odată cu orbirea, i s-au tăiat şi mâinile, ce au rămas lipite de pat. Acela apoi, prin credinţă, Mamă a lui Dumnezeu te-a mărturisit pe tine, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 4-lea

Auzind tainicii apostoli şi singurii văzători ai Cuvântului pe îngeri cântând înalte cântări, la înmormântarea trupului celui de Dumnezeu purtător, şi vrând să-i dea cinstea cea plăcută lui Dumnezeu, s-au nevoit cu un glas a cânta aşa:
Bucură-te, ceea ce ai luat buna vestire, pentru mergerea ta la Împărăţia cea de Sus;
Bucură-te, ceea ce de la binevestitorul Gavriil ai primit ramura cea de bucurie a raiului;
Bucură-te, că ai luminat mulţimea heruvimilor cea preacinstită;
Bucură-te, că ai luminat firea serafimilor cea preamărită;
Bucură-te, ceea ce ai fost de patriarhii Avraam, Isaac şi Iacov mai înainte închipuită;
Bucură-te, ceea ce ai fost de profet mai înainte vestită;
Bucură-te, că ai înfrânt semeţia cea rea a evreului;
Bucură-te, că ai dat lui vindecare;
Bucură-te, ceea ce ai întors necredinţa lui Atonie la credinţă;
Bucură-te, ceea ce ai primit pocăinţa lui;
Bucură-te, că înalţi la cer pe cei ce au iubire şi credinţă către tine;
Bucură-te, că eşti izbăvitoarea celor ce cu credinţă tare cheamă numele tău în ajutor;
Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, care întru adormirea ta nu ne laşi pe noi!

Condacul al 5-lea

Sfinţii Apostoli, ca nişte stele conduse de Dumnezeu fiind în lume, împrăştiaţi pentru predicarea Evangheliei, răpiţi au fost pe nori prin văzduh şi aduşi spre înmormântarea Maicii Domnului, pe care cu laude şi cu cântare petrecând-o împreună cu îngerii cântau: Aliluia!

Icosul al 5-lea

Văzând văzătorii de Dumnezeu pe Stăpânul lor luând în mâini sufletul Maicii Sale şi cunoscând că El este Domnul, s-au nevoit cu cântări sfinte a lăuda pe cea binecuvântată şi au cântat aşa:
Bucură-te, Împărăteasă, care ai purtat pe Cel ce împărăţeşte peste toate;
Bucură-te, ceea ce şi tu însăţi eşti purtată de mâinile Fiului tău;
Bucură-te, sceptru împărătesc, din dreapta lui Hristos;
Bucură-te, stâlparea porumbiţei, cea din mâna lui Noe;
Bucură-te, toiagul lui Aaron, care a odrăslit neputreziciunea;
Bucură-te, crinul cel neveştejit, care a înflorit nemurirea;
Bucură-te, chivotul însufleţit de Dumnezeu, al dumnezeiescului Părinte David;
Bucură-te, psaltire şi alăută preafrumoasă, ce ai ridicat mărirea profeţiei;
Bucură-te, chivot însufleţit al sfinţeniei Domnului;
Bucură-te, viaţă care ne-ai adus pe noi întru bucurie Domnului;
Bucură-te, cortul cel umbrit de heruvimi;
Bucură-te, Sfânta Sfintelor, cea grăită de serafimi;
Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, care întru adormirea ta nu ne laşi pe noi!

Condacul al 6-lea

Apostolii, purtători ai cuvântului lui Dumnezeu în lume, după ducerea Maicii Domnului la cele de sus, fiind aşezaţi la obişnuita masă comună şi luând o parte de pâine şi înălţând-o în numele Domnului, deodată au văzut de sus pe Împărăteasa, Născătoarea de Dumnezeu, împreună cu îngerii purtători de lumină, şi auzind-o, dându-le lor pace de la Fiul ei şi Dumnezeu, au cântat: Aliluia!

Icosul al 6-lea

Strălucit-a nouă de voie Hristos, Soarele dreptăţii, din preacuratele tale coapse şi prin buna înţelepciune a predicii Apostolilor lumea s-a luminat, iar pe tine, Maica Lui din neam în neam te-a preamărit. Pentru aceasta şi noi te fericim cântând ţie:
Bucură-te, pururea Fecioară, că de toate neamurile în veci eşti mărită;
Bucură-te, preabună şi preaîndurată, asupra oamenilor mare ajutătoare;
Bucură-te, că ai împlinit făgăduinţa cetei ucenicilor;
Bucură-te, că, prin mijlocirea ta, dai pace lumii de la Fiul tău şi Dumnezeu;
Bucură-te, privire preadorită şi dulce a sfinţilor;
Bucură-te, bucuria cea întru tot veselitoare, a preacuvioaselor maici şi a sfintelor fecioare;
Bucură-te, că treci peste corturile drepţilor din rai;
Bucură-te, că îndreptezi pe toţi spre dumnezeiasca slavă cerească;
Bucură-te, plinirea doririi tuturor lucrurilor celor bune;
Bucură-te, începutul mântuirii omeneşti;
Bucură-te, Împărăteasa celor ce împărăţesc după Dumnezeu pe pământ;
Bucură-te, Doamna şi Stăpâna celor ce domnesc după Domnul şi Stăpânul cerului;
Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, care întru adormirea ta nu ne laşi pe noi!

Condacul al 7-lea

Pe toţi cei ce vor să intre cu credinţă în sfânta ta biserică, Născătoare de Dumnezeu, pururea îi miluieşti, iar pe cei ce te măresc, de toate asupririle şi supărările îi izbăveşti. Pentru aceea, şi binecredinciosului nostru popor, care pururea te fericeşte, învingere asupra potrivnicului îi dăruieşte şi toate cele de mântuire ne dă nouă, care ne rugăm ţie, cântând: Aliluia!

Icosul al 7-lea

Arătat-a făptură nouă, arătându-Se nouă Domnul, Făcătorul tuturor, prin tine, Născătoare de Dumnezeu; iar tu, având purtare de grijă pentru noi, care cu cinste serbăm adormirea ta, primeşte să cântăm ţie unele ca acestea:
Bucură-te, Maica lui Dumnezeu, cea aleasă dintre pământeni;
Bucură-te, ceea ce eşti mai presus de cele pământeşti şi de cele cereşti;
Bucură-te, că te-ai suit mai sus de heruvimi şi de serafimi;
Bucură-te, că ai adunat prin nori ceata Apostolilor la înmormântarea ta;
Bucură-te, căci, cu puterea lui Dumnezeu, dovedire învederată, după înmormântarea ta, înaintea lui Toma te-ai arătat în văzduh, când venea pe nori;
Bucură-te, că prin aceasta ai adeverit mutarea ta cu trupul la cer;
Bucură-te, că ai dat lui Toma omoforul tău, ca o podoabă de încredinţare a mutării tale;
Bucură-te, ceea ce eşti împodobită cu frumuseţea tuturor virtuţilor;
Bucură-te, ceea ce ai primit în pântecele tău pe Fiul lui Dumnezeu spre mântuirea oamenilor;
Bucură-te, ceea ce ai înflorit ca un finic cu trupul;
Bucură-te, că te-ai înălţat ca un cedru în slava cea cerească;
Bucură-te, pomul vieţii, cel sădit în mijlocul raiului celui de sus;
Bucură-te, corabia cea înţelegătoare, ce te-ai înălţat din potopul morţii, la cele de sus;
Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, care întru adormirea ta nu ne laşi pe noi!

Condacul al 8-lea

Ca pe un soare întru cele de sus ştiindu-te pe tine, Stăpână aleasă, suită de Fiul tău la frumuseţile cele mai presus de fire şi la bunătăţile cele nespuse din ceruri, fiind ţinută cu plăcere în mâinile Lui şi cu bucurie stând la dreapta Lui cea începătoare de viaţă, pururea cântăm Lui: Aliluia!

Icosul al 8-lea

Cu totul fiind ridicată la cele cereşti, iar pe cele pământeşti nelăsându-le Maica lui Dumnezeu, de mâinile Fiului tău ai fost purtată întru cele nepătrunse, la Ierusalimul cel de sus, în cetatea cea frumoasă şi cu totul luminată ai intrat, de heruvimi şi de toate puterile cereşti fiind înconjurată şi cântându-ţi-se unele ca acestea:
Bucură-te, al cărei sfânt suflet se sălăşluieşte în Sionul cel de sus şi prealuminat;
Bucură-te, al cărui trup nestricăcios se preamăreşte, împreună cu sufletul;
Bucură-te, ceea ce ai intrat în cetatea cea împărătească a Atotţiitorului;
Bucură-te, ceea ce te-ai înălţat în raiul cel frumos, sădit sus în ceruri;
Bucură-te, ceea ce te-ai mutat în cetatea împodobită cu pietre strălucitoare;
Bucură-te, ceea ce eşti dusă în cetatea cea înconjurată de oştile cele preaînalte;
Bucură-te, că eşti luată mai presus de ceruri de Fiul tău, cu bună cuviinţă dumnezeiască;
Bucură-te, că eşti mai cinstită decât toate minţile cele nematerialnice ale îngerilor;
Bucură-te, ceea ce duci rugăciunea celor credincioşi la Fiul tău şi Dumnezeu;
Bucură-te, ceea ce te rogi neîncetat pentru noi la tronul Fiului tău şi Dumnezeu;
Bucură-te, solitoarea către Dumnezeu, pentru mântuirea lumii;
Bucură-te, apărătoarea neamului creştinesc, dăruită de Dumnezeu;
Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, care întru adormirea ta nu ne laşi pe noi!

Condacul al 9-lea

Toată firea îngerească te înalţă pe tine, Născătoare de Dumnezeu, iar neamurile omeneşti te măresc, ca pe o maică a lui Dumnezeu, şi serbează preacinstită adormirea ta, Împărăteasă. Căci pământenii prin tine se împreună cu cele cereşti, iar noi într-un glas cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 9-lea

Cuvintele înaripate ale profeţilor, cele de Dumnezeu insuflate, acum le vedem împlinite întru tine, Născătoare de Dumnezeu. Căci cu adevărat ai născut nouă pe Dumnezeu cu trup. Pentru aceea, crezând taina Cuvântului lui Dumnezeu, cântăm ţie unele ca acestea:
Bucură-te, începutul cel deplin al Legii şi al profeţilor;
Bucură-te, steaua lui Iacov, cea prevestită de Valaam;
Bucură-te, patul marelui Împărat, cel vestit de Solomon;
Bucură-te, lâna cea rourată de Iisus, preînchipuită de Ghedeon;
Bucură-te, rugul cel nears, mai înainte văzut de primitorul Legii, Moise;
Bucură-te, munte sfânt, privit de bărbatul doririlor;
Bucură-te, scară cerească, văzută de Iacov;
Bucură-te, uşă pecetluită şi neumblată, mai înainte văzută de Iezechiel;
Bucură-te, soarele locuirii lui Hristos, cel mai înainte arătat psalmistului David;
Bucură-te, taina ce s-a prezis de profeţi în multe chipuri;
Bucură-te, că întru tine s-au închipuit cuvintele prezise ale tuturor profeţiilor;
Bucură-te, că ai primit toată iconomia Celui de Sus, pentru mântuirea lumii;
Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, care întru adormirea ta nu ne laşi pe noi!

Condacul al 10-lea

Vrând să mântuiască lumea, Domnul tuturor din neamul pământenilor te-a ales pe tine Maică pentru Sine. Făcându-Se om pentru noi, S-a suit la cer, de unde Se pogorâse şi cu Sine te-a ridicat şi pe tine, spre a petrece în slava cea veşnică a Împărăţiei, împreună cu Dânsul, fără de sfârşit. Pentru aceea, ca un Dumnezeu, auzi de la toţi: Aliluia!

Icosul al 10-lea

Zid eşti credincioşilor, Născătoare de Dumnezeu, Fecioară. Şi apărătoare tuturor celor ce aleargă la tine, Preacurată, căci tu te-ai mutat la ceruri, ca să fii solitoarea cea mai de aproape, pentru toţi care cântă ţie:
Bucură-te, cetatea marelui Împărat, aşezată deasupra munţilor cereşti;
Bucură-te, zid şi acoperământ, ce nu te ascunzi de la a noastră stăruinţă;
Bucură-te, că ajuţi pe cei credincioşi să biruie uneltirile duşmanilor;
Bucură-te, că ai înfrânt mulţimea agarenilor;
Bucură-te, păzitoarea cea neclintită a ortodocşilor;
Bucură-te, împrăştierea ereticilor;
Bucură-te, că ne eşti pace şi bucurie;
Bucură-te, că ai călcat iadul cel atotpierzător;
Bucură-te, cununa aleasă a celor ce cu mintea întreagă luptă împotriva pornirilor trupului;
Bucură-te, preamărirea cea mult preţuită a nevoitorilor mucenici;
Bucură-te, solitoarea odihnei celei fericite a ostenitorilor cuvioşi;
Bucură-te, dătătoarea bucuriei celei veşnice a monahilor celor ce bine au vieţuit;
Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, care întru adormirea ta nu ne laşi pe noi!

Condacul al 11-lea

Toată cântarea cetelor îngereşti laudă adormirea ta cea preacinstită, ceea ce eşti cu totul lăudată, Stăpână Împărăteasă, de Dumnezeu Născătoare. Iar noi din inimă aducem ţie, care eşti maica tuturor, smerita noastră rugăciune, împreună cu oştile cereşti, cântând lui Dumnezeu, Celui ce, după vrednicie, te-a preamărit pe tine: Aliluia!

Icosul al 11-lea

Făclie primitoare de lumina cea adevărată te-ai arătat nouă, celor de pe pământ. Căci tu luminezi sufletele şi le îndreptezi spre cunoştinţa de Dumnezeu, ale celor ce serbează mutarea ta cea cu totul cinstită. Pentru aceasta cântăm ţie unele ca acestea:
Bucură-te, făclia cea nestricată a focului celui nematerialnic;
Bucură-te, aurora cea netrecătoare a luminii celei neînserate;
Bucură-te, lună strălucitoare din Soarele dreptăţii;
Bucură-te, lumină ce luminezi în întuneric;
Bucură-te, făclie pusă în sfeşnicul cel preaînalt;
Bucură-te, izvorul vieţii, cel răsărit din mormânt la lumină;
Bucură-te, Maica Luminii, care călăuzeşti sufletele celor evlavioşi;
Bucură-te, Maica Dumnezeului tuturor, care mângâi sufletele celor întristaţi;
Bucură-te, ceea ce dăruieşti sfârşit bun celor ce nădăjduiesc spre tine;
Bucură-te, ceea ce la Judecata Fiului tău găteşti credincioşilor tăi moştenirea celor din dreapta Lui;
Bucură-te, preafericită, că prin tine vom fi şi noi fericiţi, avându-te pe tine ajutătoare şi sprijinitoare în rugăciuni;
Bucură-te, preabinecuvântată din neam în neam, că Domnul este cu tine, şi prin tine cu noi;
Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, care întru adormirea ta nu ne laşi pe noi!

Condacul al 12-lea

Văzând mulţimile îngereşti harul măririi, în slăvitul Tron ceresc, dăruit Maicii lui Dumnezeu celei cinstite, cu şederea de-a dreapta Fiului ei şi Dumnezeu, i s-au închinat ei Scaunele şi Puterile, au înconjurat-o Începătoriile şi Căpeteniile, i s-au plecat înfricoşaţi Heruvimii, Serafimii şi Domniile, împreună cu Arhanghelii şi Îngerii, care smeriţi, o preamăreau cântând: Aliluia!

Icosul al 12-lea

Cântând întru tot cinstita ta adormire, lăudăm toţi înălţarea ta la ceruri, Împărăteasă, Maică a lui Dumnezeu. Iar tu, sfinţeşte, măreşte şi miluieşte pe toţi cei ce cu dragoste te laudă aşa:
Bucură-te, ceea ce ai curăţit pământul, cu paşii preacuratelor tale picioare;
Bucură-te, ceea ce ai sfinţit văzduhul cu suirea ta la cer;
Bucură-te, ceea ce te-ai suit la înălţimea cerească;
Bucură-te, ceea ce priveşti toată frumuseţea cea negrăită;
Bucură-te, că şezi întru slava Fiului tău şi Dumnezeu;
Bucură-te, că te bucuri în veci cu Fiul tău şi Dumnezeu;
Bucură-te, frumuseţea din dreapta Domnului, care înfrumuseţezi pe toţi cei ce în ceruri te fericesc pe tine;
Bucură-te, bucuria tuturor pământenilor care nădăjduiesc spre tine;
Bucură-te, ceea ce eşti îmbrăcată în soare, care străluceşti cu harul şi cu mărirea toată lumea;
Bucură-te, ceea ce te-ai făgăduit a păzi şi a mântui pe toţi care te cheamă din toată inima;
Bucură-te, Maica lui Dumnezeu, ceea ce eşti mai cinstită şi de Dumnezeu Născătoare numită;
Bucură-te, care de la răsărit şi până la apus eşti preamărită de toţi credincioşii ortodocşi;
Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, care întru adormirea ta nu ne laşi pe noi!

Condacul al 13-lea

O, Maică prealăudată a Împăratului cerului şi al pământului, a lui Hristos Dumnezeul nostru, Celui nemuritor, Care vieţuieşte şi după moarte, primeşte de la noi, la cinstită adormirea ta, această rugăciune de acum şi în viaţa aceasta şi, la vremea morţii noastre, scapă-ne de toată nenorocirea şi chinul; şi Împărăţiei celei cereşti ne învredniceşte, Împărăteasă, pe noi cei care cântăm lui Dumnezeu: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori.)

Apoi se zice din nou Icosul 1: Îngerul întâistătător din cer a fost trimis..., Condacul 1: Celei alese dintre toate neamurile...,

Icosul 1

Îngerul întâistătător din cer a fost trimis să spună Născătoarei de Dumnezeu mutarea ei la cer, fără de grijă şi mai înainte să vestească venirea la ea a Fiului lui Dumnezeu. Şi luminat strălucind, înaintea ei stând, a zis aşa:
Bucură-te, preaveselă Maică a Împăratului;
Bucură-te, Maica lui Dumnezeu, Împărăteasa cerului şi a pământului;
Bucură-te, preamărită, că vine cu slavă la tine Fiul lui Dumnezeu să te ia la cer;
Bucură-te, ceea ce eşti preamărită, prin vestirea ducerii tale către Fiul tău şi Dumnezeu;
Bucură-te, cea aleasă de Dumnezeu din toate neamurile;
Bucură-te, sfântă încăpere a Cuvântului lui Dumnezeu;
Bucură-te, plinirea vestirii profeţilor;
Bucură-te, preacinstită cunună a apostolilor;
Bucură-te, podoaba şi stăpânirea ocârmuitorilor;
Bucură-te, înfrumuseţarea arhiereilor şi podoaba preoţilor;
Bucură-te, povăţuitoarea monahiilor, celor înţelepţite de Dumnezeu, către Împărăţia cea de sus;
Bucură-te, ceea ce deschizi uşile raiului neamului creştinesc, celor care pururea te fericesc pe tine;
Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, care, întru adormirea ta nu ne laşi pe noi!

Condacul 1

Celei alese dintre toate neamurile, Maicii lui Dumnezeu, Împărătesei, celei ce te sui de la pământ la cer, cântare cu cucernicie, pentru preacinstita ta adormire, aducem ţie, Născătoare de Dumnezeu. Iar tu, ca ceea ce ai biruinţă peste moarte, de toate întâmplările aducătoare de moarte ne păzeşte pe noi, ca să-ţi cântăm: Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, care întru adormirea ta nu ne laşi pe noi!

şi această

Rugăciune către Preasfânta Născătoare de Dumnezeu

Preasfântă Stăpână, Fecioară Maria, de Dumnezeu Născătoare, ia aminte al rugăciunea noastră, depărtează de la noi neputincioşii, trândăvirea, uitarea, nerecunoştinţa, lenevirea şi toate gândurile cele rele şi viclene, urâte şi defăimătoare. Alungă-le de la inimile şi de la sufletele noastre, căci suntem întinaţi cu multe păcate şi asupriri! Luminează cu darul tău mintea noastră cea întunecată. Stinge văpaia patimilor noastre şi ne ajută, că neputincioşi suntem! Fereşte-ne de deprinderile cele viclene şi de toate faptele cele rele, din noapte şi din zi, şi ne izbăveşte de sfaturile şi de vicleşugurile Vrăjmaşului! Şi ne ajută nouă, ca în toată vremea vieţii să trăim sun binecuvântata iubire a Domnului Iisus Hristos şi pentru numele lui Iisus şi ale tale mijlociri, Tatăl nostru cel ceresc să ne dăruiască Pâinea cea de toate zilele şi toate cele de folos vieţii noastre şi să-şi pogoare Harul Sfântului Său Duh peste noi! Că preabinecuvântat şi preamărit este numele tău cel sfânt, în cer şi pe pământ, Fecioară Marie, în vecii vecilor. Amin.

 

"Cauza Bolilor" de Nimer Simeon Montes - subtitraj in limba romana

Florin Barbu din nou în greva foamei

Cristian Pomohaci, a fi sau a nu fi...

  

În zilelea acestea fierbinţi de vară toridă a anului 2017 s-au înfierbântat, bag samă, şi creierele unor delatori. 
A apărut la Ştiri, pe toate CANALELE (pfuii, canale!! iar duhoare revărsată în eter!!), preluat de pe internet, de pe canalul Youtube, un filmuleţ prin care este denigrat preotul Cristian Pomohoci, acuzat (după cele arătate în filmuleţ) de homosexualitate, mai exact, că ar îmbia pe un tânăr de 17 ani la practici sexuale contra cost.
Ei bine, nu-l cunosc personal pe acest preot. N-am fost personal la dumnealui, nici nu ştiu dacă voi ajunge vreodată, Dumnezeu ştie!, nu vreu să-i iau apărarea, nicidecum, fiindcă ce nu ştiu nu pot apăra, dar vreau să atrag atenţia că prea se încearcă a se arăta cu degetul spre preoţii ortodocşi şi prea repede a se inventa GREŞELI, păcate de moarte, păcate generatoare de..caterisire GRABNICĂ!! unor preoţi care şi aşa duc CRUCI grele. Spun asta pentru că eu cred că, indiferent de PĂCATUL, prezumtiv, săvârşit de preotul Cristian Pomohaci, el are o LUPTĂ dură de dus cu Satana şi cu slujitorii lui şi, evident că, pentru un pumn de arginţi, orice ticălos l-ar vinde instantaneu pe cel care, poate, i-a fost duhovnic şi poate chiar l-a sprijinit la vreme de necaz pe tânărul de 17 ani, care îl vinde acum în chip mişelesc!!
Foarte posibil ca LUCRURILE de care este acuzat preotul Cristian Pomohaci să fie reale, şi-atunci ar fi jalnic, ferească Dumnezeu!!Dar ce te faci tu, tinere, care ai ales, poate împins de alţii sau de..Satan (tatăl tuturor relelor lumii acesteia), ca pentru câţiva arginţi, fără să-l preţuieşti măcar atât cât să-ţi poţi restabili demnitatea ta de om cu o conştiinţă împăcată, l-ai vândut pe acest preot, punându-l în gura ..PRESEI şi, prin aceasta, în gura întregii lumi??...
Nu ştiu ce însemnă pentru unii banii sau averea, ori rangul, ori înălţimea rangului şi a staturii sociale la care au ajuns, datorită conjuncturilor favorabile ale..ASTRELOR sau dării din coate, poate, dar, în ceea ce priveşte PREOŢIA, eu cred că aceasta nu-i lucru de şagă nici de batjocură, ci e lucrarea lui Dumnezeu pe care, dacă i cuiva-a dăruit-o, fie că îmbracă sau nu îmbracă straie, dar cu atât mai mult cei care sunt îmbrăcaţi în haina preoţiei, trebuie să aibă o lucrare temeinic-sârguincioasă a conştiinţei că...nu poţi sluji la doi stăpâni, şi-atunci fie te laşi de unul fie de celălalt, împăcându-te tu, în sine, cu conştiinţa ta, care este ...Dumnezeul din tine! Aşadar, dacă eşti preot, îmbrăcat în haina preoţiei, dar ştii că ai PATIMI de care nu poţi să te laşi (indiferent care ar fi numele patimii), atunci musai te laşi de preoţie, înainte să te dezbrace alţii, în speţă sinodul sau..oamenii/ucenicii/credincioşii!! Nici una, nici alta dintre oportunităţi nu este uşor de împlinit dar...cerem ajutorul  Domnului!
 Să ne rugăm, dar,  ca lucrurile să se limpezească şi să se aşeze pe un făgaş bun cu noi, cu toţi, şi să avem parte de PREOŢI destoinici, de GUVERNANŢI cu iubire de semeni, iar ţara noastră, ROMÂNIA, să fie izbăvită GRABNIC de vânzători de neam, astfel încât poporul român să se bucure de belşug de roade bogate la masa sa şi, cu mic-cu mare, să binecuvânteze pe Dumnezeu! Amin.

PS: Iată, mai jos, ce spunea un preot caterisit cândva (după cuvintele lui Iona Gură de AUr, cel caterisit dedemuuult!!):

Iar dacă va fi să fiu dat afară cu totul din Biserică (adică un fel de ‘exilare’) repet şi eu cuvintele ce le-a rostit cu un astfel de prilej Sf. Ioan Gură-de-Aur:

"Numeroase sunt valurile şi puternic curentul. Nu mă tem de înec întrucât stau pe Stâncă… Nu doresc să trăiesc decât pentru voi. De aceea vă implor: consolaţi-vă, că nimeni nu mă poate despărţi de voi. Ceea ce Dumnezeu a unit, omul nu poate să despartă. Biserica constă nu în ziduri ci în comunitatea credincioşilor. Mâine voi fi cu voi la ceasul rugăciunii. Căci unde sunt eu, sunteţi şi voi şi unde sunteţi voi sunt şi eu. De suntem despărţiţi de spaţiu, suntem uniţi în dragoste. Nici moartea nu ne poate despărţi. Sunt gata de mii de ori să-mi dau viaţa pentru voi."

 

Acatistul Sfintei Treimi

 
Condacul 1   Imparate al veacurilor si Doamne cel mai inainte de veci, Facatorule a toata faptura cea vazuta si cea nevazuta, Dumnezeule cel slavit in Sfanta Treime, Caruia se inchina tot genunchiul; al cel ceresti, al celor pamantesti si al celor de dedesubt. Pentru aceasta si noi, ca cei ce suntem luminati cu Sfanta Taina a Botezului intru numele Tau cel intreit sfant desi nevrednici fiind, indraznim a-Ti aduce aceasta cantare de lauda; iar Tu ca Facatorul, Purtatorul de grija si Judecatorul nostru, ia aminte spre glasul rugaciunii robilor Tai, si nu departa mila Ta de la noi, pentru ca din adancul sufletului pururea sa strigam Tie: Sfant, Sfant, Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, miluieste-ne pe noi, zidirea Ta cea cazuta, pentru numele Tau cel Sfant.
  Icosul 1   Arhanghelii si ingerii, incepatoriile si puterile, scaunele si domniile, stand inaintea scaunului slavei Tale, nu pot a slavi marimea desavarsirilor Tale. Heruvimii cei cu ochi multi si serafimii cei cu cate sase aripi, acoperindu-si fetele, cu frica si cu dragoste graiesc unii catre altii: Sfant, Sfant, Sfant Domnul Savaot. Iar noi ca unii ce suntem pamant si tarana mai lesne ar fi sa iubim tacerea; insa pentru ca sa nu ne aratam nerecunoscatori si nemultumitori, pentru atatea indurari revarsate asupra noastra, urmand doxologiei celor de sus, cu credinta si cu dragoste zicem unele ca acestea: Sfant, Sfant, Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce esti inaltimea desavarsirilor celor nespuse si adancul tainelor celor neurmate;
Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce pretutindenea esti si toate le implinesti, Cel ce Unul esti, acelasi ieri, astazi si in veac;
Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce pe toate le faci numai cu voia, aducand in fiinta pe cel ce nu sunt, ca si cum ar fi; Cel ce cobori pana la iad si iarasi ridici;
Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce pui la incercare inimile si rarunchii oamenilor; Ce ce numeri stelele si tuturor nume le dai;
Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, ale Carui toate caile sunt adevarate si toate judecatile drepte si totodata si dorite;Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce rasplatesti pacatele parintilor asupra fiilor, miluiesti si ajuti din neam in neam;
Sfant, Sfant, Sfant, esti Doamne Dumnezeu nostru, miluieste-ne pe noi, zidirea Ta cea cazuta pentru numele Tau cel Sfant!
  Condacul al 2-lea  Vazandu-Te pe Tine Isaia pe scaun inalt si preainaltat a zis: O! ticalosul de mine, ca om fiind si buze necurate avand, am vazut pe Domnul Savaot cu ochii mei; iar cand carbunele cel de foc purtat de inger s-a atins de buzele lui, cu curatie Te lauda pe Tine, Tatal si Fiul si Sfantul Duh, pe Unul Dumnezeu. Deci, o, Preasfanta Treime arde cu focul Dumnezeirii Tale spinii faradelegilor noastre celor multe, ca sa cantam Tie cu inima curata: Aliluia!
  Icosul al 2-lea   Intelegerea cea neinteleasa cautand sa o inteleaga marele intre prooroci Moise, a zis: arata-mi mie fata Ta! Insuti cunoscut sa Te vad pe Tine. Iar Tu ai zis catre dansul: spatele Meu vei vedea, dar fata Mea nu se va arata tie ca nu va vedea omul fata Mea si sa ramana viu. Dar noua, desi nevrednici fiind, ai binevoit a Te arata pe Tine in fata Unuia-Nascut Fiului Tau; pentru aceasta cu multumire graim: Sfant, Sfant, Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce esti dragostea cea cu vapaie arzatoare a serafimilor si intelepciunea cea pururea luminatoare a heruvimilor;
Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce esti Imparatul cel mai presus de scaunele ceresti, si Domnul cel adevarat al domniilor celor mai presus de lume;
Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce esti taria cea nebiruita a puterilor ceresti, si atotputernice Stapanitorule al stapaniilor celor inalte;
Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce esti bunavestire cea plina de bucurie a arhanghelilor si propovaduirea cea fara tacere a ingerilor;
Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce esti inceputul a toata inceperea incepatoriilor celor intelegatoare si a tuturor puterilor ceresti, Atottiitorule poruncitor;
Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai nemurire si petreci in Lumina cea neapropiata; iar cu alesii Tai, ca si cu niste prieteni,fata catre fata vorbesti;
Sfant, Sfant, Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, miluieste-ne pe noi, zidirea Ta cea cazuta, pentru numele Tau cel Sfant!
  Condacul al 3-lea  Cu puterea Ta cea nespusa, toate le tii; cu cuvantul intelepciunii Tale celei neurmate, toate le chivernisesti; si cu Duhul gurii Tale, toate le inviezi si le faci a se bucura. O, Cel in trei sori a toate Facatorule, Tu ai masurat cerul cu dreapta si pamantul cu palma, Care porti si hranesti toata faptura, toate pe nume le chemi; si nu este nimeni care sa se poata ascunde de puternicia dreptei si a vederii Tale. Pentru aceasta impreuna cu toate puterile cele de sus si de jos, cu umilinta cazand, cantam Tie: Aliluia!
  Icosul al 3-lea  Avand toata zidirea slujitoare poruncii Tale, pretutindenea arati urmele proniei si ale desavarsirilor Tale celor neurmate; pentru aceasta cele nevazute ale Tale, si puterea cea pururea fiitoare si Dumnezeirea, de pe fapturi cugetandu-le le vedem; pentru care cu mirare si cu bucurie graim unele ca acestea: Sfant, Sfant, Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, puternice Facatorule al celor vazute si nevazute, si Chivernisitorule cel cu dragoste imbelsugata al celor de acum si celor viitoare;
Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce din patru stihii ai alcatuit faptura si cu patru timpuri ai incununat cununa anului;
Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai poruncit soarelui sa lumineze ziua, si luna cu stelele sa lumineze noaptea;
Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce scoti vanturile din vistierii; Cel ce imbraci cerul cu nori si trimiti ploaie si roua spre racorirea caldurii;
Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce incingi dealurile cu bucurie si vaile cu veselie; Cel ce impodobesti crinii tarinii si incununezi campiile cu roade;
Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce trimiti hrana puilor de corbi si adapi toate fiarele campului si trimiti indurarile Tale peste toate lucrurile Tale;
Sfant, Sfant, Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, miluieste-ne pe noi, zidirea Ta cea cazuta, pentru numele Tau cel Sfant!
  Condacul al 4-lea: 
 Vifor avand inauntru eresul cel pierzator de suflete, al doilea Iuda, Arie nebunul, s-a lepadat de Tine, Fiul lui Dumnezeu, a fi unul din Sfanta Treime; iar noi, desi pe un Ipostas al Tatalui, altul al Fiului si altul al Sfantului Duh numim, insa o Dumnezeire in Tatal si in Sfantul Duh, deopotriva puterea, de o fiinta slava, cu inima si cu buzele marturisim si cu Lumina cea intreit luminatoare in baia Sfantului Botez luminati fiind, Tatalui si Fiului si Sfantului Duh, unui Dumnezeu ne inchinam, cantand: Aliluia!
  Icosul al 4-lea:  Auzind pastorii si invatatorii Sfintei Biserici pe Arie, ca o fiara cumplita intrand in turma cea cuvantatoare a lui Hristos, si rapind oile de la adevarata marturisire a dreptslavitoarei credinte, adunandu-se in Niceea la sobor, au marturisit pe Hristos Dumnezeu, iar nu faptura; si deopotriva Tatalui pe Fiul si pe Sfantul Duh cinstindu-I, cu glas ca de tunet au grait: Sfant, Sfant, Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, Dumnezeule Parinte si Dumnezeule Fiule si Dumnezeule Duhule Sfinte, Unule adevaratul Dumnezeu, iar nu trei dumnezei;
Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, Parinte nezidit si Fiule nezidi si Duhule Sfinte, Unule impreuna nezidit; iar nu trei indeosebi neziditi;
Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru: Parinte Cel ce ai nascut pe Fiul mai inainte de veci; Fiule, Cel ce Te-ai nascut fara de ani din Tatal; Duhule Sfinte, Care din veac purcezi de la Parintele, dar nu Te nasti;
Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru: Parinte, Care ne-ai chemat pe noi dintru nefiinta; Fiule, Cel ce ne-ai rascumparat pe noi cei cazuti prin Crucea Ta; Duhule Sfinte, Cel ce sfintesti si inviezi pe toti cu darul Tau;
Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai binevoit a intemeia in duhul, in sufletul si in trupul nostru cortul cel cu trei parti spre a Ta salasluire, si nu l-ai lasat pe el intru noi pana in sfarsit a se strica prin pacat;
Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai pus semnul fiintei Tale celei in trei Ipostase peste toate lucrurile Tale; in lumea aceasta vazuta si in cea nevazuta;Sfant, Sfant, Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, miluieste-ne pe noi, zidirea Ta cea cazuta, pentru numele Tau cel Sfant!
  Condacul al 5-lea:  Treime cea fara de inceput si a toate facatoare, zidindu-ne pe noi dupa chipul si asemanarea Ta, ai poruncit noua a face cele placute inaintea Ta; iar noi ticalosii voia noastra cea rea iubind-o, fagaduintele Sfintei Taine a Botezului am lepadat si chipul Tau l-am intinat. Deci acum iarasi alergam la Tine si ne rugam: trimite noua darul Tau, scoate-ne pe noi din mana vrajmasilor celor vazuti si nevazuti, si ne mantuieste pe noi cu judecatile pe care le stii, ca in vecii vecilor sa cantam Tie: Aliluia!
  Icosul al 5-lea:  Vazand intelegerea, care covarseste desavarsirile Tale si nespusele faceri de bine catre fiii cei saraci ai lui Adam, Dumnezeule cel in trei Ipostase, cel mort cu duhul se inviaza, cel intinat cu stiinta se curateste si cel pierdut se mantuieste; deci cu minte multumitoare, cu inima multumitoare si cu buze de multumire zidite de Tine, plecand genunchii graim: Sfant, Sfant, Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai hotarat in sfatul Tau cel in trei Ipostase a zidi pe om, si in trupul lui cel luat din tarana, suflare de viata din gura Ta ai insuflat;
Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce in fata lui Adam cu chipul si asemanarea Ta, pe noi, pe toti ne-ai cinstit si bunatatile raiului mostenitori ne-ai facut;
Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce cu intelepciune ne-ai invatat pe noi mai presus decat toate cele vazute, si pe toata faptura cea de jos sub picioarele noastre ai supus-o;
Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ne-ai daruit noua pomul vietii spre hrana, si cu darul nemuririi ne-ai imbogatit;
Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce stramosii nostri, cei care au calcat porunca, nu i-ai parasit nici dupa greseala, ci intru nadejdea mantuirii in preajma Edenului i-ai salasluit;
Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ne-ai scos si pe noi din pantecele maicii noastre, si cu darul Evangheliei, dupa nastere, ne-ai sfintit;
Sfant, Sfant, Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, miluieste-ne pe noi, zidirea Ta cea cazuta pentru numele Tau cel Sfant!
  Condacul al 6-lea: 
 Propovaduitorul dreptatii si ravnitorul sfantul Tau nume, Ilie cel prealuminat, chemat fiind de inger, a stat pe Muntele Horeb; deci s-a facut mai intai vant mare si tare, risipind muntii, apoi s-a fac cutremur mare si foc arzator; ci nu in acestea Te-a vazut pe Tine. Iar dupa foc, glas de vant subtire, si acolo Te-a vazut; deci acoperindu-si fata, cu veselie si cu frica a grait: Aliluia!
  Icosul al 6-lea:  Rasarit-ai Lumina cunostintei celei cu trei raze stralucitoare a dumnezeirii Tale la toata lumea; gonit-ai ratacirea cea idoleasca, Dumnezeul cel in trei Ipostase si Doamne; iar pe tot neamul omenesc din intunericul cel mare al paganatatii, in lumina cea minunata a Evangheliei l-ai adus, prin care noi cei luminati slavind atotputernica Ta pronie, graim: Sfant, Sfant, Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai pierdut pana in sfarsit cu apele potopului toata faptura cea stricata prin pacat, si in fata lui Noe ai innoit tot nemul omenesc;
Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai despartit pe parintele credinciosilor Avraam din amestecarea limbilor, si din semintia lui ai intemeiat adevarata Biserica;
Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai scos pe poporul Tau din Egipt, l-ai hranit pe el cu mana in pustie si l-ai dus in pamantul in care curge lapte si miere;
Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai plinit cu Duhul Tau pe prooroci, si printr-insii in mijlocul lui Israel ai pazit credinta in Rascumparatorul cel fagaduit;
Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai pedepsit pe poporul Tau cel ce gresise, prin robia Babilonului, dupa sfarsitul careia, iarasi ai poruncit a se zidi Ierusalimul;
Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai aratat pe Macabei statornici pana la moarte in credinta si invataturile cele parintesti; iar pe biserica cea de sub Lege, ca pe o mireasa pana la venirea iubitului mire, ai pazit-o intreaga;
Sfant, Sfant, Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, miluieste-ne pe noi, zidirea Ta cea cazuta, pentru numele Tau cel Sfant!
  Condacul al 7-lea:  Vrand a arata marimea dragostei si a milostivirii Tale celei catre nemul omenesc cel cazut, cand s-a plinit vremea, ai trimis pe CelUnul-Nascut Fiul Tau, Care, nascandu-Se din Fecioara, S-a supus Legii, pentru ca pe cei de sub Lege sa-i rascumpere; Care, petrecand pe pamant ca un Om si rascumparandu-ne pe noi prin crucea Sa, S-a inaltat la cer, de unde, implinind fagaduinta, a trimis noua pe Preasfantul Duh, ca sa cantam toti: Aliluia!
  Icosul al 7-lea:  Minunata in adevar si noua minune ai aratat, Minunatule intru cele inalte Doamne, cand dupa trimiterea Preasfantului Duh peste alesii ucenici si apostoli, i-ai trimis pe ei la propovaduire in toata lumea, ca sa vesteasca numele cel mare al Preasfintei Treimi, si sa aduca toate neamurile la ascultarea credintei. Pentru aceasta, minunandu-ne de puterea si lucrarea cuvintelor lor, celor insuflate de Dumnezeu, cu bucurie graim: Sfant, Sfant, Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai ales pe cele neputincioase, de neam slab si nebagate in seama ale lumii, ca sa rusineze pe cele tari, marite si intelepte;
Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai intarit nenumarate cete de mucenici, ca prin nenumarate chinuri si omoruri sa fie pecetluit adevarul Evangheliei si puterea darului lui Hristos;
Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce prin semnul Crucii ai plecat inima marelui Constantin cel intocmai cu apostolii, si prin acela ai pus sfarsit cumplitelor prigoniri asupra crestinilor;
Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai intarit Biserica, prin cele sapte soboare a toata lumea, ca si cu sapte stalpi, a purtatorilor de Dumnezeu parinti, si de invaluirile eretice nevatamate ai pazit-o;
Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai daruit invatatorilor celor de Dumnezeu inteleptiti si marilor nevoitori ai bunei cinstiri, ca unor prealuminate stele, pe taria Bisericii a straluci;
Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai povatuit si pe stapanitorul imparatiei romanilor Constantin, la lumina credintei celei adevarate, si prin acela ai izbavit toata lumea de inselaciunea multei necredinte;
Sfant, Sfant, Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, miluieste-ne pe noi zidirea Ta cea cazuta, pentru numele Tau cel sfant;
  Condacul al 8-lea:  Strain si minunat, la stejarul lui Mamvri, Te-a vazut Avraam pe Tine, Adevaratul Dumnezeu, adica trei barbati vazand, ca si catre unul a grait: Doamne, de am aflat har inaintea Ta, nu trece pe robul Tau. Deci Celor trei, Care i s-au aratat in trei fete: Tatalui si Fiului si Sfantului Duh, iar unuia Dumnezeu intr-o fiinta, pana la pamant s-a inchinat, graind: Aliluia!
  Icosul al 8-lea:  Cu totul pretutindenea esti, si totdeauna purtator de grija pentru toata zidirea Ta, nu numai cu taria nemasuratei puterii Tale, ci si cu bogatia cea atotlucratoare; iar noua, precum a zis Fiul Tau, ca si perii capului toti sunt numarati la Tine, ca nici unul dintr-insii sa nu cada fara voia Ta. Pentru aceasta, nadajduind spre pronia Ta, cu indrazneala si cu dragoste graim: Sfant, Sfant, Sfant, esti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai binevoit ca tot neamul omenesc sa se imparta in semintii si neamuri, si fiecareia din ele i-ai randuit locul si timpul vietuirii;
Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru prin care imparatii imparatesc si cei puternici fac dreptate, si pazesti pe alesii Tai ca lumina ochiului;
Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, din Care izvoraste intelepciunea si intelegerea, toata taria si puterea, toata sanatatea si frumusetea;
Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce randuiesti razboaie, si iarasi le opresti pe ele; Cel ce incununezi cu biruinta arma ce poarta dreptate, iar pe cea nedreapta, chiar in mijlocul biruintelor, mai inainte o hotarasti spre sfaramare;
Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce faci semne pe cer si pe pamant, trimiti foc, boli si foamete asupra oamenilor, ca sa nu rataceasca ei pana in sfarsit din caile Tale cele drepte;
Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce inalti pe cei smeriti pe pamant si ii pui sa stea cu domnii poporului Tau; iar pe cei mandri ii nimicesti ca sa nu se afle locul lor;
Sfant, Sfant, Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, miluieste-ne pe noi, zidirea Ta cea cazuta, pentru numele Tau cel Sfant!
  Condacul al 9-lea:  Toata firea, sus si jos, neincetat Te slaveste pe Tine Facatorul cel preavesnic si Dumnezeu: in cei unii canta zi si noapte : Sfant, Sfant, Sfant, iar altii cununile lor le pun la picioarele Tale. Iar noi pe pamant impreuna cu toata faptura, ca cei impodobiti cu chipul slavei Tale celei de o fiinta, Tie ne rugam si de la Tine asteptam mare si bogata mila, cantand: Aliluia!
  Icosul al 9-lea:  Filosofii cei mult-vorbitori, desi mult se ostenesc cu mintea a ispiti despre taina Preasfintei Treimi dar nu pot a intelege cum este un Dumnezeu de o fire. Si nenumaratele faceri de bine cele catre noi ale Fiecareia din cele trei dumnezeiesti Fete bine stiindu-le, cu credinta si cu multumire graim: Sfant, Sfant, Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai randuit cu dreapta judecata Ta noua tuturor a ne intoarce in pamantul din care suntem luati, si in ziua invierii iarasi a ne scula;
Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce inainte ai hotarat soarelui, lunii si stelelor sa se intunece oarecand, iar pamantului si tuturor celor ce sunt pe el cu foc a se lamuri, pentru ca in locul lor sa se arate cer nou, in care petrece dreptatea;
Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai randuit ziua, in care vor sta inaintea Ta la judecata toate semintiile si neamurile, ca sa-si ia fiecare piata dupa faptele sale;
Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce vei zice dreptilor in ziua rasplatirii: veniti binecuvantatii Parintelui Meu de mosteniti imparatia care este gatita voua de la intemeierea lumii;
Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, de la Care pacatosii cei care nu s-au pocait cu frica atunci vor auzi: duceti-va de la mine, blestematilor, in focul cel vesnic, care este gatit diavolului si ingerilor lui;
Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai fagaduit ca Biserica Ta sa o pazesti neclintita pana la sfarsitul lumii, spre a nu fi ea biruita nici de portile iadului;
Sfant, Sfant, Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, miluieste-ne pe noi, zidirea Ta cea cazuta, pentru numele Tau cel sfant!
  Condacul al 10-lea:  Vrand sa mantuiesti lumea, Te-ai aratat la raul Iordanului, Preasfanta si Dumnezeiasca Treime: Tatal in glas din cer marturisind pe Fiul cel iubit; Fiul in chip omenesc primind Botezul de la rob; si Duhul Sfant pogorandu-Se in chip de porumbel peste Cel ce Se boteza. Deci intru numele lui Dumnezeu, insa in trei Fete: a Tatalui si a Fiului si a Sfantului Duh, ne-am invatat a lumina cu Botezul pe tot omul ce vine in lume, cantand: Aliluia!
  Icosul al 10-lea:  Imparate preavesnice, Care rasari soarele peste cei buni si peste cei rai; Cel ce iubesti pe cei drepti si pe cei pacatosi miluiesti, spala necuratia noastra cea sufleteasca si trupeasca; binevoieste a face in noi lacasul Tau, desi nevrednici robi ai Tai suntem. Pierde gandurile cele necurate, sterge faptele cele necuviincioase, indreapta limba noastra spre a vorbi cele placute inaintea Ta, pentru ca, cu inima si cu buze curate, cu umilinta sa graim unele ca acestea: Sfant, Sfant, Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, despre Care ceata Apostolilor invederat vorbeste si catre Care soborul proorocilor pururea priveste;
Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru pe care ceata mucenicilor cu dumnezeiasca cuviinta Il marturiseste si oastea preacuviosilor numele Tau cel Sfant Il slaveste.
Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, pentru care multimea pustnicilor neincetat suspina, si de la Care nevointele pustnicesti se incununeaza;
Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, Caruia ierarhii si pastorii Bisericii aduc cantare de multumire; iar invatatorii lumii spre a noastra mantuire spre noi teologhisesc;
Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, primeste rugaciunea cea pentru noi si mijlocirea tuturor sfintilor, iar mai ales a Preasfintei Fecioare, care isi intinde mainile sale catre Tine pentru noi;
Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, ingradeste-ne pe noi cu sfintii Tai ingeri si goneste de la noi duhurile cele rele de sub cer;Sfant, Sfant, Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, miluieste-ne pe noi, zidirea Ta cea cazuta, pentru numele Tau cel sfant!
  Condacul al 11-lea:  Toata cantarea ce se aduce Tie nu poate a-Ti aduce multumirea cuvenita pentru toti si pentru toate, Dumnezeule cel slavit in Treime; caci nu se afla nici minte, care sa poata a se intinde cu cugetul catre multimea indurarilor Tale, cele asupra noastra; nici cuvant care cu vrednicie sa le povesteasca; insa pentru toate cele vazute de noi si care ni se dau noua, fie Tie, Preasfanta Treime, multumire de la noi, cinstea si slava pe care pe care Tu Insuti le stii ca ar fi vrednice si placute de slava Ta; deci noi inchinandu-ne Tie, cu smerenie si cu dragoste cantam: Aliluia!
  Icosul al 11-lea:  Luminatorule cel in trei Sori, ca un datator de lumina Te-ai aratat, in fagaduintele Tale, noua celor ce suntem in intunericul necunostintei despre soarta noastra cea viitoare; cu multumire insa Te marturisim, ca macar de una din fericirile cele prevestite de Unul-Nascut Fiul Tau sa ne invrednicesti pe noi; pentru care acum cu umilinta si cu dragoste graim: Sfant, Sfant, Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai gatit alesilor Tai bunatatile pe care ochiul nu le-a vazut, urechea nu le-a auzit si la inima omului nu s-au suit;
Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, pe Care toti cei curati cu inima Te vor vedea precum esti si Te vor cunoaste precum Tu Insuti ii cunosti pe ei;
Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, in Care toti cei flamanzi si insetati vor afla dreptate, pe satiul ce niciodata nu se imputineaza;
Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, de la Care facatorii de pace fii iubiti se vor chema, ca cei ce sunt urmatori Unuia-Nascut Fiului Tau, Cel ce pe toate le-a impacat;
Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, in care cei blanzi vor mosteni pamantul; iar cei saraci cu duhul se vor invrednici de imparatia cerului;
Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai fagaduit vesnica plata celor ce miluiesc si nesfarsita bucurie celor ce plang;
Sfant, Sfant, Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, miluieste-ne pe noi, zidirea Ta cea cazuta, pentru numele Tau cel Sfant! 

Condacul al 12-lea:  Preasfanta Treime, da-ne noua darul Tau cel atotputernic; primeste marturisirea pacatelor noastre inaintea slavei imparatiei Tale; cauta la suspinurile noastre, trimite-ne noua duhul umilintei si al indurarilor; pentru ca sa ne invrednicim, cu suflet si cu inima curata, fara de osanda a grai catre Tine pe pamant, precum graiesc ingerii in cer: Aliluia!
  Icosul al 12-lea:  Cantand Pronia Ta cea iubitoare de oameni, Te slavim pe Tine toti, Treime fara de inceput; credem intr-Unul Dumnezeu Tatal si Dumnezeu Fiul si Dumnezeu Duhul Sfant; ca pe altul afara de Tine Dumnezeu nu stim, catre Tine cadem si Tie ne rugam, zicand: Sfant, Sfant, Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, da-ne noua ajutor ca sa nu ne temem de nici un rau, spre apararea vietii noastre si spre a nu ne infricosa de nici un vrajmas;
Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce mantuiesti pe pacatosii cei ce se pocaiesc; deci mantuieste-ne si pe noi mult-pacatosii;
Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce inmultesti mila Ta tuturor, inmulteste-o si asupra noastra, si ne mantuieste pe noi, ca neputinciosi suntem;
Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, prelungeste-ne noua tuturor vremea vietii spre a ne pocai si nu ne osandi pe noi spre taiere ca pe smochinul cel neroditor;
Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, izbaveste-ne pe noi de ispitele ce ne impresoara: de lume, de trup si de diavol, si ne hraneste in credinta si dragostea cea catre Tine;
Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, invredniceste-ne pe noi a Te vedea fata catre fata si a intra in camara Ta cea luminoasa la nunta Mielului;
Sfant, Sfant, Sfant esti Doamne Dumnezeul nostru, miluieste-ne pe noi, zidirea Ta cea cazuta, pentru numele Tau cel sfant!
  Condacul al 13-lea:  O, Preasfanta, de viata facatoare nedespartita si a toate facatoare Treime: Parinte si Fiule si Duhule Sfinte, Unule, Adevaratul Dumnezeu si Facatorul nostru, primeste aceasta de acum multumire a noastra; trimite-ne noua darul si puterea din inaltimea Sfantului Tau locas, ca, toate poftele trupesti calcandu-le, sa vietuim intrutoata buna cinstire si curatie pana la sfarsitul vietii noastre, pururea laudand preasfant numele Tau, si cantand: Aliluia!
  (Acest condac se zice de trei ori.) Dupa aceasta se zice iarasi Icosul intai si Condacul intai.
  Rugăciune catre Dumnezeu Tatăl  Atotputernice Stapane, intelepte si atotbunule Doamne, Nascatorule cel fara de inceput al Fiului celui dintr-o fiinta nascut, si Purcezator al Sfantului si Celui de viata facatorul Tau Duh, vesnic si pururea fiitor;Insuti pricinuitorule de purcedere, a Carui marire este nemarginita, slava nespusa si milostivire nemasurata; Cel ce ne-ai adus pe noi din nefiinta si ne-ai cinstit cu chipul Tau cel preascump; Care ne-ai daruit noua nevrednicilor nu numai a Te cunoaste pe Tine si a Te iubi, dar inca ce este mai scump, ca si Tata a Te numi pe Tine ne-ai invrednicit. Multumim Tie, Dumnezeule al milostivirii si al indurarilor, Cel ce nu ne-ai lasat pe noi, ce am calcat porunca Ta, in mijlocul pacatului si in umbra mortii; ci ai binevoit a trimite pe pamant, pentru mantuirea noastra, pe Unul-Nascut Fiul Tau, prin Care si veacurile s-au facut, ca prin intruparea Lui si prin patimile Lui cele infricosatoare, de chinuirea diavolului si din stricaciunea mortii sa ne izbavim. Multumim Tie, Dumnezeule al dragostei si al puterilor, ca dupa inaltarea la cer a Preascumpului nostru Mantuitor, ai trimis si pe Preasfantul Tau Duh peste alesii Lui ucenici si apostoli, pentru ca prin puterea propovaduirii lor celei de Dumnezeu insuflate pe toata lumea s-o lumineze cu lumina cea curata a Evangheliei Tale. Deci, Insuti, Iubitorule de oameni, Stapane, asculta acum rugaciunea cea smerita a nevrednicilor fiilor Tai, ca asa precum ne-ai zidit pe noi numai pentru bunatatea Ta si ne-ai rascumparat pe noi pentru indurarea Ta, asa ne si mantuieste pe noi pentru indurarea Ta, asa ne si mantuieste pe noi dupa milostivirea Ta cea neasemanata; fiindca din faptele noastre nici urma de pocainta nu avem, ci dreapta rasplatire si despartire de prealuminata fata Ta ne asteapta. Ca, daca si pentru tot cuvantul in desert se va cere de la noi raspuns in ziua judecatii si a rasplatirii, pentru nenumaratele noastre faradelegi, cu care am gresit inaintea Ta, apoi, ce raspuns vom da noi, saracii, in ziua aceea? Pentru aceasta alergam spre a Ta bunatate, care covarseste toata mintea si cuvantul, rugandu-ne Tie: gresit-am, curateste-ne pe noi, Doamne; nelegiuit-am, iarta-ne, Stapane, maniatu-Te-am, milostiveste-Te, indelung-Rabdatorule. Si pazeste mai ales mintea, stiinta si inima noastra de rautatile lumii; izbaveste-ne pe noi si ne mantuieste de viforul cel mult invaluitor al patimilor si al caderilor in pacatele cele stiute si nestiute; ne indrepteaza pe noi la limanul cel lin al credintei, al dragostei si al nadejdii vietii celei vesnice. Adu-Ti aminte, Doamne, de noi, intru mila Ta; daruieste-ne noua toate cererile cele spre mantuire, iar mai ales viata curata si fara de prihana; invredniceste-ne pe noi a Te iubi pe Tine, si a ne teme din toata inima noastra, si a face voia Ta cea sfanta; pentru rugaciunile Preacuratei Stapanei noastre Nascatoarei de Dumnezeu si ale tuturor sfintilor. Ca bun si iubitor de oameni Dumnezeul nostru esti, si Tie slava si multumire si inchinaciune inaltam, impreuna cu Cel fara de inceput al Tau Fiu si cu Preasfantul si Bunul si de viata Facatorul Tau Duh; acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
  Rugaciune catre Dumnezeu Fiul  Unule-Nascut, Fiule si Cuvantul lui Dumnezeu, Cel ce pentru mantuirea noastra ai binevoit a Te intrupa si moarte a patimi; iar acum si cu preacuratul Tau Trup la cer de-a dreapta impreuna cu Tatal sezi, si toata lumea o carmuiesti, nu ne uita cu milostivirea Ta pe noi, cei ce suntem jos, care macar ca suntem cu totul intinati si nevrednici, insa intru Tine, Mantuitorule si Dumnezeul nostru, credem si pe alt mijlocitor si nadejde al mantuirii nu stim. Deci, da-ne noua, Preabunule Rascumparatorule, ca totdeauna sa ne aducem aminte de cate chinuri ale sufletului si ale trupului Tau a fost trebuinta ca sa impaci dreptatea cea vesnica a parintelui Tau pentru pacatele noastre; si cum Te-ai pogorat de pe cruce pana la iad, cu preacurat sufletul Tau, ca sa ne izbavesti pe noi de puterea chinuirii iadului. Iar aducandu-ne aminte de aceasta, sa ne pazim de pofte si de pacate, care au fost pricina de infricosatoare patimi si de moartea Ta; si sa iubim dreptatea si virtutea, care sunt mai placute Tie decattot darul cel adus de noi. Deci, ca Cel ispitit dupa toate, Preabunule, singur stii cat este de mare slabiciunea duhului si a trupului nostru si cat de puternic si viclean este vrajmasul nostru care umbla ca un leu, cautand pe cine sa inghita, pentru aceasta nu ne lipsi pe noi de ajutorul Tau atotputernic; ci fii de-a pururea cu noi, pazindu-ne si acoperindu-ne, povatuindu-ne si intarindu-ne, bucurand si veselind duhul nostru. Iar noi alergand la sanul dragostei si a indurarii Tale, toata viata noastra cea vremelnica si vesnica Tie se o dam, Stapanului nostru, Rascumparatorului si Domnului; pe Care din adancul sufletului Il rugam, ca sa ne faci pe noi cu judecatile pe care le stii, fara de impiedicare a trece la calea aceasta intunecoasa a vietii pamantesti si a ajunge la camara cea dumnezeiasca a Ta, pe care ai fagaduit a o pregati tuturor celor ce cred in numele Tau si urmeaza dumnezeiestilor Tale invataturi.
  Rugaciune catre Dumnezeu Duhul Sfant  Imparate ceresc, preabunule Mangaietorule, Duhule al adevarului, Cel ce din Tatal mai inainte de veci purcezi, si intru Fiul pururea Te odihnesti; nepartinitorule Izvor al darurilor celor dumnezeiesti, pe care le imparti precum voiesti; prin care si noi nemernicii ne-am sfintit si ne-am uns in ziua botezului nostru. Cauta spre rugaciunea robilor Tai, vino la noi si Te salasluieste intru noi si curateste sufletele noastre, ca sa putem a ne face locas Preasfintei Treimi. Asa, o Preabunule, nu Te scarbi de necuratia noastra nici de ranile pacatelor; ci le tamaduieste pe ele cu ungerea Ta cea atot-vindecatoare. Lumineaza mintea noastra, ca sa cunoastem desertaciunea lumii si a celor ce sunt in lume; inviaza stiinta noastra, ca neincetat sa vesteasca noua ceea ce se cuvine, a face si ce se cuvine a lepada; indeparteaza si innoieste inima ca sa nu izvorasca mai mult ziua si noaptea ganduri rele si pofte necuvioase. Imblanzeste trupul si stinge cu insuflarea Ta cea datatoare de roua vapaia patimilor, prin care se intuneca in noi chipul cel prea-scump al lui Dumnezeu. Iar duhul lenevirii, al mahnirii, al iubirii de stapanire si al grairii in desert, goneste-l de la noi; si ne da noua duhul dragostei si al rabdarii, duhul blandetii si al dreptatii, ca indreptand inimile cele slabite si genunchii, fara de lenevire sa calatorim pe calea sfintelor porunci; si asa, ferindu-ne de tot pacatul si implinind toata dreptatea, sa ne invrednicim a primi sfarsit crestinesc si nerusinat, si a intra in Ierusalimul cel ceresc; iar acolo a ne inchina Tie, impreuna cu Tatal si cu Fiul, cantand in vecii vecilor: Treime Sfanta, slava Tie!
  Rugaciune catre Preasfanta Treime  Preasfanta Treime, Stapanire de o fiinta, pricinuitoare a tot binele; ce vom rasplati Tie pentru toate cate ne-ai dat noua, pacatosilor si nevrednicilor, pe care mai inainte de a ne naste noi in lume le-ai randuit, si pentru toate cele ce ne dai fiecaruia din noi in toate zilele si pentru cele ce ai gatit noua tuturor in veacul cel viitor? Deci se cuvenea pentru atatea binefaceri si indurari, sa multumim Tie nu numai cu cuvintele, ci mai ales cu faptele, pazind si implinind poruncile Tale; iar noi cu patimile noastre si cu obiceiurile cele rele in nenumarate pacate si faradelegi ne-am aruncat. Pentru aceasta, ca cei ce suntem intinati, nu numai ca nu indraznim a ne arata inaintea preasfmtei fetei Tale celei intreit stralucitoare, ci nici preasfant numele Tau a-l chema, de nu ai fi binevoit Insuti Tu spre a noastra mangaiere a ne vesti noua; ca pe cei drepti si curati iubesti, iar pe pacatosii care se pocaiesc ii mantuiesti si cu milostivire ii primesti. Deci, cauta, o Dumnezeiasca Treime, din inaltarea sfintei slavei Tale asupra noastra, mult pacatosilor; si bunavointa noastra in loc de fapte bune o primeste, si ne da noua duhul pocaintei celei adevarate; ca, urand tot pacatul, intru cuviosie si dreptate pana la sfarsitul vietii noastre sa petrecem, facand voia Ta cea sfanta si slavind cu cuget curat si cu fapte bune preadulcele si preaincuviintat numele Tau. Amin.